Băsescu se răţoieşte la Olanda: Noi nu am legalizat prostituţia şi drogurile!

Preşedintele României, Traian Băsescu, a dat o nouă dovadă îngrijorătoare de amnezie, vineri, la Bruxelles, în declaraţia de presă pe care susţinut-o la sfârşitul Consiliului European de Iarnă. Şeful statului român s-a răţoit la Olanda, care continuă să se opună aderării ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor, Schengen.

Cu amintirea încă vie a „bibliotecilor” şi a „muzeelor” vizitate pe când trăgea cu vaporul prin porturile Regatului Ţărilor de Jos, Băsescu T. s-a supărat pe acest stat monarhic. Preşedintele ţării noastre e supărat din cauză că Olanda, deşi a legalizat prostituţia şi drogurile, insistă să reproşeze României corupţia, mai ales cea din vămi.

Băsescu însuşi a patronat o comisie care a propus legalizarea consumului de droguri, iar fiica sa, EBA, chiar a susţinut prin viu grai liberalizarea consumului prafurilor care se trag pe nas. Mezinei prezidenţiale i se ralia şi preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Alma Anastase.

Legalizarea prostituţiei a fost susţinută efectiv printr-un celebru  proiect de lege promovat de un deputat PDL. În favoarea legalizării prostituţiei s-a pronunţat şi Sebastian Lăzăroiu: şi când îi era consilier lui Băsescu şi când a fost ministru al muncii. Mai mult, acceaşi comisie prezidenţială propunea şi legalizarea prostituţiei !

Din aminitita declaraţie de presă, de vineri, de la Bruxelles, redăm principalele idei:

# “Marea Britanie a blocat consensul şi s-a mers pe o soluţie juridică pe care tratatele uniunii nu o interzic, ba chiar există şi precedente: realizarea unui acord interguvernamental în interiorul Uniunii.”

# “Se numeşte Acord de guvernanţă fiscală. Miza pentru noi: să fim parte a proceselor care se vor desfăşura în interiorul euro zonei.“

# “Azi-noapte au fost discuţii lungi. Acordul e deschis oricărui stat membru, din zona euro sau din afară. Suntem extrem de dependenţi economic, chiar finanţarea noastră este consistent afectată de neîncrederea care există în zona euro. Economia noastră este extrem de dependentă de bănci din zona euro.”

# “ Exporturile noastre sunt dependente de evoluţia din zona euro. Avem argumente suficiente ca să participăm la procesele care au loc în zona euro. Şi noi suntem stat membru euro, care are acum o derogare. Până la atingerea parametrilor, România este o ţară care are derogare de la introducerea euro, până la realizarea paramterilor.”

“Euro este o monedă a Uniunii Europene“

# “Acordul interguvernamental este deschis celor 17 state din zona euro şi statelor din afară. România şi-a manifestat dorinţa de a fi parte din acest proces. Vom vedea cum vor decurge lucrurile. Până la sfârşitul acestei luni, experţii din statele euro şi non-euro trebuie să producă un proiect de acord, acord care trebuie semnat până la sfârşitul lunii martie.”

# “Încă şase state şi-au manifestat intenţia de a participa la acord, deşi nu sunt state membre. Probabil se va ajunge la un moment la 26, dacă nu chiar la 27”.

# “În concluziile de vineri se menţionează că, în situaţia în care UK îşi modifică poziţia, nu se abandonează ideea modificării tratatului, ci se va reacţiona imediat.“

# “Lucrurile se vor derula cu viteză foarte mare. Nu stă nimeni pe loc în aşteptarea semnării şi ratificării acordului.”

# “Nu mai este timp de aşteptat în declanşarea proceselor de consolidare fiscală. Există Six Pact şi Euro Plus, care merg mai departe. Noul acord va introduce câteva elemente care nu sunt cuprinse însă în celelelate două documente.”

# “Statele care aderă la noul acord au obligaţia să includă în legislaţia naţională a angajamentului pentru un buget naţional echilibrat şi în surplus. Deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB.”

# “Dacă România trebuie să plătească la pilonul II de pensii 1% din PIB, aceasta este o plată temporară, pe care o facem un an, doi, trei etc şi nu se ia în considerare în deficitul structural.”

# ”Problema este noua regulă care trebuie introdusă în Constituţie. Poate fi substitut pentru Constituţie dacă este vorba despre o lege echivalentă cu Constituţia.”

# “Acest lucru îl poate constata numai Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. România nu are un act normativ echivalent cu Constituţia. Nu e acelaşi lucru cu a modifica o lege organică. Aici politicienii sunt la stadiul «take it or leave it». Nu ne putem juca cu revizuirea Constituţiei. Vine UE şi spune că a fost o decizie inspirată trimiterea proiectul noii Constituţii în Parlament. “

# “Statele membre se obligă să transmită Comisiei Europene, care devine un supraveghetor, proiectul de împrumuturi pentru anul următor. Nu te mai împrumuţi cum îţi vine.“

# “Se face analiza dacă ţara are capacitate să rămână în parametrii bugetari conveniţi cu împrumuturile pe care vrea să le facă. Se termină cu demagogia în anii electorali. Parteneriatele trebuie să asigure o colecţie durabilă a deficitului.“

# “S-a stabilit un automatism pentru aplicarea de sancţiuni în cazul statelor care realizează un deficit de peste 3%. Toate statele trebuie să aibă pregătite mecanisme de corecţie a deficitelor.  Trebuie consolidate instrumentele de stabilizare – mecanismul european de stabilitate şi facilitate europeană pentru stabilitate financiară. Trebuie să intre în vigoare la mijlocul lui 2012, deşi era prevăzut să  intre în vigoare în 2013. Mecanismul european de stabilitate va funcţiona în paralel cu facilitatea pentru stabilitate. “

# “S-a stabilit o contribuţie a statelor membre la FMI – circa 200 de mld.: 150 de mld contribuţia statelor din zona euro, restul din afara zonei euro. Statele în acord cu Fondul nu trebuie să participe la facilitate.“

# “România nu ar fi incapabilă să participe. Sunt diverse moduri de a participa – se poate face un plasament la Fond. Sau se poate pune la dispoziţie o sumă care nu se mişcă din Banca Naţională, ci este dislocată doar la nevoie.”

# “Nu ţipăm că vrem să dăm bani, dar am putea să fim solidari dacă este nevoie, cu condiţia să se aibă în vedere că nu avem un buget excedentar care să ne permită să facem cadouri.“

# „Va veni o vreme dificilă pentru că banii împrumutaţi trebuie plătiţi. România nu are o datorie mare, dar nici nu-i mică. Trebuie să ne restructurăm datoria – avem o datorie prea mare pe termen scurt: 90% din datorie este pe un an. Avem o şansă uriaşă să recuperăm mult mai repede decalajele dintre noi şi cei care au trăit două, trei decade din împrumuturi.  Poate că viteza reducerii decalajelor va creşte.”

# „Olanda îşi menţine poziţia. Toate intervenţiile au fost împotriva poziţiei acestei ţări. Preşedintele CE a arătat că România şi Bulgaria au respectat tratatul, iar statul care nu respectă tratatul este Olanda. Este un abuz al Olandei. România are Albiţa. Olanda are Rotterdam. Nu Albiţa e poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului.”

„Nu România a legalizat din neputinţă prostituţia, consumul de droguri”

REMEMORĂRI

Deputatul Silviu Prigoană, ales pe listele partidului pro-prezidenţial PDL,   depunea, în septembrie 2010,  la Parlament României un proiect de lege privind legalizarea prostituţiei. Legea defineşte „cea mai veche meserie din lume” drept „activitate cu caracter sexual autorizată”. 

Cotidianul.ro sare în ajutorul şefului statului român şi îl ajută să îşi împrospăteze memoria.

D R O G U R I L E  şi  D R O G A Ţ I I

I. Drogaţii

Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a arătat clemenţa faţă de traficanţii de droguri în urmă cu trei ani, când a graţiat doi infractori condamnaţi prin sentinţă definitivă pentru trafic de stupefiante, la pedeapsa de 11 ani de închisoare. Amintita clemenţă avea să fie precursoarea declaraţiei fiicei sale celei mici, prin care se arăta de acord cu legalizarea halucinogenelor uşoare. Aceeaşi clemenţă preceda şi recomandarea comisiei pe care a prezidat-o şi care propunea şi dezincriminarea consumului şi a deţinerii de droguri.

Şeful statului român i-a scandalizat pe majoritatea magistraţilor, pe 6 noiembrie 2006, când semna decretele prezidenţiale prin care i-a graţiat pe Popa Cristian Claudiu şi Mezea Radu Cristian, condamnaţi la pedeapsa cu închisoarea.

Administraţia Prezidenţială spunea, într-un comunicat de presă, că la semnarea decretelor de graţiere “s-a apreciat că probatoriul administrat în cauză, cantităţile mici de stupefiante, precum şi lipsa altor probe temeinice, care nu pot justifica traficul de droguri, îndreptăţeau menţinerea primei sentinţe”, adică cea de un an cu suspendare.

Consiliul Superior al Magistraturii le atrăgea atenţia deopotrivă şefului statului care semnase decretul, dar şi Ministerului Justiţiei – condus pe atunci de Monica Macovei – că “la soluţionarea unor cereri de graţiere nu se poate face o rejudecare a cauzei prin reevaluarea probelor, aşa cum rezultă din comunicatul de presă emis în data de 6 noiembrie 2006 de către Administraţia Prezidenţială”.

În opinia CSM, “o asemenea procedură este neconstituţională şi înfrânge principiul separaţiei puterilor în stat”.

Devenită între timp eurodeputat PDL, Macovei replica spunând că “nu o interesează” aprecierile magistraţilor.

“M-am referit de mai multe ori public la diferenţele care există între soluţiile date de instanţele de fond şi cele de recurs. Probabil că acest aspect a deranjat”, susţinea, conform MEDIAFAX, Monica Macovei.

Actualul eurodeputat PDL arăta că motivele pe care le-a avut în vedere la întocmirea raportului în sprijinul graţierii lui Mezea şi a lui Popa au fost legate de tinereţea acestora şi de cantităţile mici de droguri pe care aceştia le comercializau.

Graţiaţii, faptele şi justificările Cotrocenilor

Conform datelor furnizate atunci de Palatul Cotroceni, Popa Cristian Claudiu fusese condamnat la 11 ani de închisoare. Şeful statului român comunica public faptul că infractorul “nu are antecedente penale” şi că “a dispus întocmirea decretului de graţiere având în vedere avizul Ministerului Justiţiei şi faptul că, deşi instanţa de fond şi instanţa de apel l-au condamnat pe Popa Cristian Claudiu la 1 an cu suspendare condiţionată, instanţa de recurs, în rejudecare, a decis aplicarea unei pedepse de 11 ani de închisoare”. La momentul graţierii, Popa Cristian Claudiu executase deja 3 ani şi 7 luni din pedeapsă.

Preşedintele României reţinea şi îşi însuşea observaţiile Ministerului Justiţiei: “Se reţine că la data săvârşirii faptei Popa Cristian Claudiu avea 24 de ani, provenind dintr-o familie organizată şi era student la Institutul Politehnic Timişoara. Din caracterizarea de la dosarul de graţiere rezultă că avea un comportament social corespunzător, astfel că posibilităţile de reintegrare socială sunt sporite”.

Pentru cel de-al doilea condamnat definitiv din cauza stupefiantelor, Mezea Radu Cristian, născut la 30.06.1978, în Arad, judeţul Arad, Administraţia Prezidenţială comunica motivele clemenţei pe care i-a arătat-o Traian Băsescu: “Nu are antecedente penale”, iar “şeful statului a dispus întocmirea decretului de graţiere având în vedere avizul favorabil al Ministerului Justiţiei şi faptul că persoana condamnată a executat 4 ani din pedeapsa aplicată de către instanţa de apel, deşi instanţa de fond îl condamnase pe sus-numitul la 3 ani de închisoare. S-a apreciat faptul că tânărul în vârstă de 28 de ani (24 de ani la data încarcerării) nu are antecedente penale şi este absolvent al Facultăţii de istorie-jurnalism. De asemenea, s-a ţinut cont de consumul ocazional de stupefiante, precum şi de lipsa altor probe temeinice, care pot justifica traficul de droguri”.

Palatul Cotroceni continua justificarea decretului semnat pentru condamnatul din cauza drogurilor: “Din dosarul de graţiere se reţine faptul că Mezea Radu Cristian are referinţe deosebite, provine dintr-o familie organizată, s-a transferat la Facultatea de istorie şi jurnalism după ce fusese admis în primii 15 la Facultatea de Drept, iar din actele depuse rezultă că există un angajament scris de oferire a unui loc de muncă, fapt ce dovedeşte că există modalităţi concrete de reinserţie socială”.

Condamnat pentru bobiţe brune

După cum consemna, în 2006 ziarul “Gândul”, Popa a intrat la puşcărie pentru “trei bobiţe de culoare brună, urme de praf pe o lamă de cuţit, un praf de culoare albă găsit pe coperta unei reviste şi trei capsule de tramadol”. Cazul tânărului a fost instrumentat de procurorul Ciprian Nastasiu, care mai târziu a fost promovat la PNA (DNA de astăzi).

În judeţul Timiş, Popa era cunoscut – conform jurnaliştilor de la “Gândul” – ca susţinător al Mişcării Legionare. La rândul lui, Cristian Mezea lucra ca DJ într-o discotecă.

II. Drogurile

EBA, precursoarea dezincriminării de la Cotroceni

Elena Băsescu se declara de acord, în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din iunie 2009, cu legalizarea drogurilor uşoare în România. Stupefianta declaraţie venea cu aproximativ trei luni înainte ca o comisie specială pentru studiul demografic, înfiinţată de tatăl ei, la Palatul Cotroceni, să avanseze ideea dezincriminării, printre altele, a consumului şi a deţinerii de droguri.

“(…) Dar dacă în unele ţări ca Olanda şi ca America aceste droguri sunt permise, marijuana – pentru că am înţeles că nu dau dependenţă -, nu e vorba de ecstasy, care am înţeles că-ţi afectează celulele nervoase, şi de cocaină. Se refereau la marijuana. La iarbă. Probabil că voi fi de acord cu această iniţiativă”, a afirmat mezina şefului statului român, devenită între timp eurodeputat PDL, partid aflat la guvernare.

Anastase voia ca drogaţii să nu mai ajungă la închisoare

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, declara, în ianuarie 2010, că bătălia împotriva consumului de droguri este una grea, „în care victoriile se obţin pas cu pas”, iar legea trebuie să fie dură doar cu traficanţii, însă consumatorii trebuie trataţi ca nişte victime.La dezbaterea din Camera Deputaţilor privind modificarea legislaţia în materie de stupefiante, reprezentanta PDL a pledat pentru dezincriminarea consumului de droguri, având în vedere că problema drogurilor tinde să devină una a tinerilor de azi.

Băsescu a mai uitat o dată ce a cerut comisia prezidenţială

Traian Băsescu mai dădea o dovadă de amnezie şi când, în primăvara acestui an, spunea în faţa judecătoarei care l-a audiat în procesul pe care i l-a intentat deputatului PSD, Mugurel Surupăceanu că: “Raportul nu cere dezincriminarea consumului de droguri, raportul face o propunere de analiză, dacă riscurile pentru consumatorii de droguri ar fi mai mici în cazul în care ar fi incriminat consumul de droguri puternice, lasând neincriminat consumul de droguri uşoare. Cunosc acest pasaj dar tot în raport...”.

Întrebat fiind de magistrat: “Spuneţi că nu cere dezincriminarea ?”, şeful statului român a dat următorul răspuns: “Nu! Nu! Cere o dezbatere. Se fac nişte propuneri care urmau să fie analizate de guvern, de legislativ. Raportul nu este un raport care legiferează, ci doar propune opinii ale unor specialişti.”

Câte dezbateri cere comisia, şi ce opinii se regăsesc în Raport, se poate vedea mai jos unde sunt prezentate concluzii şi recomandări. Cea mai interesantă este … ultima dintre conluzii/recomandări, ce se regăseşte negru pe alb la pagina 234 din 382 a Raportului intitulat “Riscuri şi inechităţi sociale în România” întocmit de “Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice” din “ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ”., aşa cum se regăseşte pe pagina oficială de Internet presidency.ro, găzduită pe serverele Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

 Iată textul oficial al Raportului Comisiei de la Administraţia Prezidenţială:

 “   Concluzii şi recomandări

Problema reintegrării socioprofesionale a consumatorilor şi dependenţilor de droguri este deosebit de dificilă întrucât fie recidivează, fie problemele medicale şi emoţionale sunt atât de mari încât creează dificultăţi greu de depăşit. La nivel de politici sociale, modalităţile de răspuns la problematica drogurilor legale şi ilegale cuprind următoarele tipuri de programe:

a) programe de prevenţie a consumului de drog în familie, şcoală, comunitate (educaţie pentru sănătate); întrucât nu prea au efect campaniile care sperie şi nici cele promovate de poliţişti, ar trebui să li se ofere tinerilor alternative (posibilitatea de a face sport sau alte activităţi în cartier, locuri de muncă, stabilitate în familie, etc.)

b) măsuri punitive, de interzicere a producerii, traficului şi consumului de droguri; c) programe de tratament, reabilitare şi reintegrare socioprofesională a consumatorilor de droguri. Autorităţile administraţiei publice locale deţin un rol important în lupta împotriva abuzului de drog, alcool şi tutun. Acestea cunosc problematica socială a regiunii respective, cunosc grupurile vulnerabile şi expuse consumului de drog (copii ai străzii, tineri fără adăpost, copii care părăsesc sistemul educaţional, şomeri etc.) şi pot crea servicii de specialitate acolo unde consumul de droguri devine o problemă socială. Serviciile sanitare contribuie în mod esenţial la reabilitarea consumatorilor, asigurând condiţiile de tratament şi recuperare fizică şi mentală. Pe lângă acestea intervin şi serviciile de asistenţă socială care asigură protecţie socială şi refacere emoţională a consumatorilor de drog. Aşadar, eficacitatea intervenţiilor împotriva abuzului de droguri depinde de colaborarea între serviciile de sănătate publică şi cele de asistenţă socială. Un rol important îl deţin organizaţiile nonguvernamentale care pot dezvolta programe de intervenţie punctuală pentru a asigura consumatorilor de droguri protecţie şi reabilitare (adăposturi sociale de urgenţă, comunităţi terapeutice, grupuri de întâlnire pentru persoanele dependente, recalificare profesională, programe de harm reduction, etc.). Vom menţiona câteva soluţii şi recomandări punctuale privind reducerea consumului de droguri licite şi ilicite:

                        – măsuri legislative care ar putea conduce la scăderea consumului de tutun şi alcool în rândul populaţiei în general şi în rândul adolescenţilor şi tinerilor, în special.

                        – înfiinţarea de servicii specifice pentru consumatorii de droguri în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subordinea Consiliilor judeţene. Înfiinţarea de servicii de harm reduction în sistem public poate fi făcută pe lângă spitale sau pot fi finanţate de la bugetele locale serviciile ONG-urilor care dezvoltă programe în domeniu. În scoli nu se înregistrează un consum mare de droguri întrucât consumatorii se injectează acasă sau la prieteni,

                        – menţinerea programelor şi serviciilor de intervenţie stradală care asigură persoanelor consumatoare de drog injectabil seringi de unică folosinţă în schimbul celor deja folosite şi introducerea altora noi sau extinderea zonelor de acoperire cu astfel de programe. Există şi posibilitatea introducerii în cartierele cu mulţi dependenţi de droguri a unor automate cu fise şi cu seturi sterile de injectare, ca în Elveţia.

                        – dezvoltarea de programe specifice în penitenciare pentru deţinuţii care îşi injectează droguri (consiliere, servicii de harm reduction, schimb de seringi, substituţie cu metadonă etc.) pentru a reduce riscul de transmitere HIV.

                        – evaluarea programului şi serviciilor de tratament de substituţie cu metadonă şi extinderea locaţiilor pentru a fi mai aproape de domiciliul beneficiarilor. Adaptarea programului la nevoile celor care fac dovada că sunt angajaţi. Găsirea unor soluţii pentru cei care se deplasează în ţară sau în străinătate prin parteneriale cu centre similare din alte oraşe româneşti sau chiar din alte ţări.

                        – dezvoltarea unor centre speciale care să le asigure serviciile de care au nevoie (consiliere, sprijin şi orientare profesională, mediere şi informare, etc.).

                         – dezincriminarea consumului de droguri (nu a traficului!) pentru a aduce la „suprafaţă” consumatorii. “

 P R O S T I T U Ţ I A

Comisia Cotrocenilor pronunţa un DA hotărât şi  în favoarea legalizării prostituţiei

„Legalizarea sexului comercial (nu şi a intermediarilor de servicii sexuale) ar fi o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuală”, se arată în raportul prezentat la Cotroceni de Comisia prezidenţială pentru analiza riscurilor sociale şi demografice din Romania.

Lăzăroiu: „Trebuie să legalizăm prostituţia în trei sau cinci ani”

Pe când era, în guvernul PDL,  ministru al muncii, solidarităţii sociale şi familiei, Sebastian  Laurenţiu Lăzăroiu susţinea în Parlamentul României, în mod o oficial, în luna iunie 2011, că  prostituţia ar trebui legalizată: „Trebuie făcută la un moment dat, în trei, cinci sau şapte ani”.

Mai mult, în revista Q Magazine, în februarie 2011, Lăzăroiu susţinea: „Statul trebuie să ia în calcul legalizarea prostituţiei pentru a rezolva măcar o parte din problemă. Chiar dacă mulţi dintre aceşti bărbaţi nu îşi vor găsi o pereche stabilă, va trebui ca ei să îşi satisfacă pulsiunile sexuale. În condiţiile în care numărul de prostituate este mic, iar fenomenul clandestin, vor creşte agresivitatea şi violenţa sexuală, dar şi conflictele între bărbaţi generate de o parteneră”.

Igaş nu se opune legalizării prostituţiei

Întrebat de jurnalişti, în lunia noiembrie 2011, dacă susţine personal legalizarea prostituţiei în România, ministrul Traian Igaş declara că în măsura în care majoritatea politică va fi de acord, prostituţia va fi legală.”Ar trebui să aducem în ecuaţie toate elementele”, declara ministrul administraţiei şi internelor.

Legea prostituţiei în varianta portocalie a lui Prigoană

Deputatul PDL, Silviu Vasile Prigoană, susţinea, în proiectul de lege pe care l-a depus la Camera Deputaţilor şi la Senat,  că prostituatele trebuie să aibă minim 20 de ani, iar clienţii, minim 16.  Prigoană susţinea că bordelurile le sunt destinate doar  heterosexualilor.

Cum defineşte legea lui Prigoană prostituţia ? „Activitate cu caracter sexual autorizată” ( ACSA ) .

“ACSA desemnează activitatea cu caracter sexual derulată de persoana care deţine autorizarea legală, desfăşurată în baza unei înţelegeri între părţi şi recompensată cu o plată dinainte stabilită”, precizează proiectul de lege elaborat de Silviu Prigoană.

Potrivit proiectului de lege „activitatea cu caracter sexual autorizată” presupune „servicii specifice relaţiilor normale dintre cele două sexe, cu asigurarea respectării regulilor de igienă şi discreţie. Relaţiile homosexuale sunt interzise.”

Conform legii, prostituţia fi exercitată de persoane care au împlinit 20 ani, sunt apte din punct de vedere medical. De „servicii” pot beneficia persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani.

Prostituţia se poate desfăşura independent sau în cadru organizat, în Case de toleranţă. „Desfăşurarea independentă a activităţii cu caracter sexual autorizată (prostituţie, n.red.) se poate derula la domiciliul persoanei care practică activitatea respectivă, numai dacă acesta este destinat exclusiv acestui scop şi în imobil nu locuiesc minori.”

Evidenţa persoanelor autorizate să practice prostituţia ar urma să fie ţinută de Ministerul de Interne.

Persoana care desfăşoară ACSA are următoarele drepturi: dreptul la demnitate; dreptul de a refuza clienţi sau servicii solicitate; dreptul la plata serviciilor prestate; dreptul de a desfăşura activitatea în condiţii de securitate; dreptul de a renunţa oricând la exercitatea ACSA, fără înştiinţarea prealabilă a conducerii casei de toleranţă şi fără plata de penalităţi.

În acelaşi timp, are şi obligaţii: să efectueze lunar controlul medical de sănătate; să pună gratuit la dispoziţia clienţilor mijloace de protecţie împotriva transmiterii bolilor sexuale; să-şi suspende imediat activitatea în cazul în care starea de sănatate este improprie derulării activităţii; să afişeze în mod vizibil în locul autorizat pentru derularea ACSA tarifele practicate; să respecte durata programului dinainte stabilit; să păstreze confidenţialitatea cu privire la identitatea clienţilor.

Casele de toleranţă funcţionează ca societăţi comerciale şi au relaţii contractuale cu persoanele fizice autorizate să desfăşoare ACSA, se menţionează în proiect.

Fotografierea sau înregistrarea audio/video a persoanelor care au acces în cadrul Caselor de toleranţă sau a locurilor în care este autorizată ACSA, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani şi retragerea autorizaţiei.

Şi totuşi a existat opoziţie la legalizarea prostituţiei: Udrea, BOR şi Taubman

Prin condamnarea legalizării prostituţiei, preşedintele s-a raliat poziţiei Ambasadei SUA la Bucureşti, a Bisericii Ortodoxe Române şi la poziţia Elenei Udrea.

Patriarhul Daniel al României şi Nicholas Taubman, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, s-au întâlnit în 2007 şi au discutat despre legalizarea prostituţiei, potrivit unor documente WikiLeaks.

În telegrama oficială trimisă de misiunea americană la Bucureşti către centrala diplomatică de la Washington, se arăta că la întâlnirea dintre PF Daniel şi ES Nic. Taubman s-a ” tratat şi subiectul legalizării prostituţiei.

În acest punct, Taubman şi Patriarhul au avut aceeaşi opinie: prostituţia nu trebuie legalizată. Daniel l-a invitat pe ambasador să utilizeze trustul de presă al Patriarhiei, unde să vorbească despre traficul de persoane”.

Udrea este contra legalizării prostituţiei

Elena Udrea se declara, la videochat-ul ziarului „Gândul”, împotriva legalizării prostituţiei, apreciind că statul nu ar trebui să încurajeze femeile să trăiască din exploatarea propriului corp:

„Nu aş legifera prostituţia, pe considerentul că statul nu ar trebui să încurajeze femeile să trăiască din exploatarea propriului corp. Nu sunt pentru legalizarea prostituţiei”.

Şi ca să nu fie vreun dubiu cu privire la caracetrul raportului Comisiei prezidenţiale „de dezicrimnare” cum i se mai poate spune Comisiei Prezidenţiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, preşedintele României, Traian Băsescu a spus:

„Raportul este integral asumat, cu poza pe care o face sistemului social din România şi cu recomandările lui, este integral asumat de preşedintele României”.

Ce nu ştie Băsescu: consumul e legal şi-n Europa şi-n America

Legale, dar după ocalele naţionale

Legislaţia în privinţa consumului de marijuana diferă de la o ţară la alta. Legile sunt însă îndreptate asupra traficului, tratând consumatorul cu înţelegere.

În ultimii ani, legislaţia europeană este din ce în ce mai relaxată în ceea ce priveşte consumul de marijuana. Spania este noul rai al fumătorilor europeni după ce socialistul Zapatero a îmblânzit legea pentru consum personal. În Belgia ai voie cu trei grame la tine şi poţi cultiva o plantă femelă (plantele mascul nu conţin THC), în Croaţia găseşti înţelegere pentru un gram, iar în Germania lucrurile sunt puţin mai complicate, în funcţie de landul în care te afli. Posesia unor cantităţi de consum personal este tolerată peste tot, însă cantitatea destinată „consumului personal“ este diferită, variind de la 3 grame în Brandenburg până la 20 de grame în Schleswig-Holstein.

Vânzarea este ilegală, dar posesia unor cantităţi mari de iarbă se pedepseşte doar cu o amendă. În Macedonia ai voie să deţii până la cinci grame de iarbă, în Rusia legea închidea ochii şi pentru 20 de grame, precum şi mici cantităţi de alte tipuri de droguri, dar din 2006 cantitatea tolerată s-a redus la 6 grame.

Între timp, guvernul conservator al Olandei continuă să impună restricţii coffee-shopurilor, mai întâi prin interzicerea vânzării de ciuperci halucinogene şi apoi prin obligarea magazinelor care comercializează droguri să îşi mute sediile în afara centrului oraşului. În Marea Britanie, legea recunoaşte un statut special al canabisului şi este tolerată posesia de cantităţi mici. În Austria, canabisul poate fi folosit doar în scopuri medicinale, iar în Ungaria este interzis consumul şi nu se fac distincţii între droguri de diferite categorii. Pedeapsa este însă diferită pentru consum propriu şi vânzare, cantitatea încadrată la consum fiind între 12 şi 100 de grame. Multe ţări, precum Luxemburg, Norvegia sau Suedia, pedepsesc posesia cu amendă, nu cu închisoare, de obicei cuprinsă între 250 şi 2.500 de euro.

În majoritatea statelor din SUA, consumul de canabis este tolerat, consumul în scopuri medicale fiind probabil cel mai popular, şi vânzarea se face pe bază de reţetă în centre speciale şi inclusiv la tonomat, în funcţie de specia de iarbă şi efectele sale curative. În California au fost deschise sute de centre în care poate fi procurat canabis medical, iar consumul a fost dezincriminat şi afacerea „rulează“ peste un miliard de dolari anual. Inhalarea fumului de marijuana este recomandată ca adjuvant în chimioterapie sau pentru bolnavii de SIDA pentru că restabileşte pofta de mâncare şi alungă greaţa; marijuana este de asemenea recomandată de medicii naturişti celor care suferă de dureri de coloană, scleroză multiplă sau epilepsie şi poate înlocui analgezicele chimice în cazuri de migrenă, reumatism sau boli ale sistemului imunitar. Canabidoilul, un compus al marijuanei, este folosit ca anticonvulsiv şi relaxant şi studiile clinice au arătat că marijuana reduce presiunea intraoculară, fiind foarte utilă în terapia pentru glaucom.

AMERICA şi automatele cu iarbă

Locuitorii din California pot, din 2008, sa-si procure marijuana de la tonomat. Doua aparate care vind doze de „iarba” au fost inaugurate in regiunea metropolei Los Angeles.

„Acest oras este primul din lume care gazduieste tonomate cu marijuana. Noile dispozitive au fost instalate pentru a oferi substanta halucinogena oamenilor bolnavi, care au primit reteta de la medic pentru un tratament cu astfel de produse.

Automatele vor elibera dozele de drog dupa ce pacientul va pune in fata scannerului, pentru verificare, un card nominal prepay”, a declarat un oficial local.

Cele doua tonomate sint instalate in incinta unui Centru de Nutritie Naturista si vor functiona non-stop. Autoritatile spun ca, astfel, bolnavii care au neaparata nevoie de marijuana o vor putea procura fara probleme si dupa ce farmaciile specializate vor fi inchise. Toti pacientii care utilizeaza aceste aparate trebuie sa fie membri inscrisi ai Centrului de Nutritie si sa demonstreze ca poseda o reteta de la medic pentru consumul drogului. Pentru a intra in cladire, ei vor folosi un card de membru. La usa vor fi intimpinati de un paznic, care le va verifica actele si amprentele pentru a le confirma identitatea. Odata controalele efectuate, ei vor avea acces la tonomate pentru a-si lua doza de „iarba”. Aparatele ofera cinci tipuri diferite de marijuana, in functie de nevoile fiecarui pacient. Tonomatele au fost amplasate linga doua policlinici care utilizeaza des drogul ca tratament. Astfel, bolnavii vor putea sa-si procure doze chiar la iesirea din cabinetul doctorului.

In California exista peste 200 de centre medicale care prescriu si distribuie marijuana ca tratament. Legile locale din 11 state americane permit utilizarea substantei in scopuri curative. Drogul este insa complet interzis de legislatia federala. Aceasta anomalie a determinat Agentia Nationala pentru Controlul Stupefiantelor sa efectueze numeroase raiduri in clinicile cunoscute drept centre ce folosesc tratamente cu marijuana. In plus, autoritatile de la Washington au avertizat toate cabinetele medicale sa renunte la acest gen de practica daca nu vor sa-si piarda licenta si proprietatile. Potrivit unui raport realizat recent, pacientii din California consuma anual marijuana in valoare de doua miliarde de dolari. Substanta e prescrisa cel mai adesea pentru combaterea durerilor si pentru cresterea poftei de mincare. Tratamentul are insa si dezavantaje. Saptamina trecuta, un barbat concediat aparent fara motiv nu si-a putut da in judecata angajatorul deoarece medicii au descoperit, la analize, urme de marijuana in organismul sau. Individul spune ca a consumat drogul pentru scurt timp, la recomandarea medicului, imediat dupa ce a suferit o rana grava la spate.

Pledoarii grele pentru dezincriminarea consumului

Fostul secretar general al ONU Kofi Annan, fostul reprezentant al UE pentru politică externă Javier Solana, scriitorii Carlos Fuentes  şi Mario Vargas Llosa şi foşti preşedinţi ai Columbiei şi Mexicului sunt printre personalităţile care au cerut, la începutul lunii iunie 2011,  o nouă abordare privind drogurile, motivând că războiul împotriva acestora, început acum 40 de ani, a eşuat.

„Liderii politici şi persoanele publice ar trebui să aibă curajul de a spune răspicat şi public ceea ce mulţi recunosc doar în particular: dovezile demonstrează fără îndoială faptul că strategiile de combatere nu vor rezolva problema drogurilor şi că războiul împotriva drogurilor nu a fost câştigat şi nici nu poate fi câştigat,” arată documentul.

Comisia mondială pentru politica privind drogurile atrage atenţia că, din cauza măsurilor restrictive, „pieţele de droguri ilegale au crescut dramatic” şi, odată cu ele, crima organizată” Semnatarii raporului estimează că legalizarea consumului de droguri uşoare ar putea submina puterea crimei organizate şi, în aelaşi timp, ar pune capăt urmăririi penale şi marginalizării „acelor oameni care consumă droguri fără a face rău altora.” Mai mult, comisia aminteşte că astfel de măsuri luate în Australia, Olanda sau Portugalia nu au dus la o creştere semnificativă a consumului de droguri.

ONU avertizează că în ultimii 20 de ani, consumul de opiacee a crescut cu 34,9%, cel de cocaină – cu 26,9%, iar consumul de cannabis este cu 8,5% mai mare.

Raportul conchide:”Lupta mondială contra drogurilor a eşuat, cu consecinţe devastatoare pentru persoanele şi societăţile din lumea întreagă”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.