Ceremonii de decorare pentru oameni de cultură şi profesori eminenţi

Vineri, 26 octombrie, ora 18.00, directorul Institutului Francez din România, Stanislas Pierret, va remite titlurile de Cavaleri ai “Ordre des Arts et Lettres” personalităţilor culturale Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Darie, Delia Ruxandra Mucică, Dragomir Popovici. Luni, 29 octombrie, ora 18.00, va înmâna titlurile de Cavaleri “Palmes Académiques” unor personalităţi din domeniul educaţiei: Cecilia Popescu, Lăcrămioara Olteanu, Corina Stănilă şi Mihai Ganciu-Petcu. Aceste distincţii sunt oferite de către autorităţile franceze pentru a recompensa munca depusă în favoarea limbii franceze şi a cooperării franco-române.

Ilinca Tomoroveanu este una dintre actriţele de legendă ale scenei de teatru din România. Înrudită cu poetul Octavian Goga, Ilinca Tomoroveanu a strălucit în numeroase producţii ale Teatrului Naţional din Bucureşti. Din 2005 este Director artistic adjunct al Teatrului Naţional din Bucureşti. În 2004 a fost distinsă cu “Ordinul Meritul Cultural”, în grad de Comandor. Cooperarea culturală excelentă a Institutului Francez din Bucureşti cu Teatrul Naţional îi datorează mult acestei francofone convinse şi a permis aducerea pe scena din Bucureşti a unor spectacole montate de unii dintre cei mai mari artişti ai scenei de teatru franceze a momentului, precum Angelin Preljocaj, James Thiérrée sau Philippe Découflé.

Alexandru Darie este un regizor român dintr-o familie de apreciaţi oameni de teatru. Actor şi regizor, din 2002 este directorul prestigiosului “Teatru Bulandra” din Bucureşti. Implicarea totală în teatru şi dimensiunea europeană a parcursului său i-au adus funcţia de preşedinte al “Uniunii Teatrelor din Europa”, din decembrie 2006 până în 2011. Prieten fidel al Franţei şi al culturii franceze, este unul dintre partenerii cei mai loiali ai Institutului Francez din Bucureşti. Între 2010 şi 2012, un număr de zece spectacole franceze au fost puse în scenă la “Teatrul Bulandra” al cărui director este, reprezentând diversitatea scenei franceze, de la opere clasice precum “Falsa Servitoare” a lui Marivaux, “Caligula” a lui Albert Camus (cu Bruno Putzulu) sau “Regele moare” de Silviu Purcărete, la spectacole de circ de tip nou (Camille Boitel) şi de dans contemporan (Mathilde Monnier şi La Ribot) sau lecturi pe scenă, cum ar fi cea a actriţei Carole Bouquet din Antonin Artaud, în februarie 2011.

Delia Ruxandra Mucică este consultant în domeniul media şi profesor la Universitatea Naţională de Teatru şi Film din Bucureşti şi la Universitatea de Artă din Belgrad. Între 1998 şi 2000 şi 2005 şi 2006, a fost Secretar General în Ministerul Culturii. A participat la mai multe proiecte ale Consiliului Europei şi a fost unul dintre partenerii cei mai importanţi ai proiectului “Zilele Franco-Române ale Audiovizualului şi Cinematografiei”, organizat de Institutul Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţei, timp de trei ani. Pe durata acestui proiect, cunoştinţele sale de administraţie culturală şi experienţa în audivozual şi cinema au reprezentat o contribuţie importantă la construirea unui parteneriat solid între cele două ţări în domeniile citate.

Dragomir Popovici este Doctor în Arheologie al “Universităţii Valahia” din Târgovişte şi la cârma secţiei de arheologie a “Muzeului Naţional de Istorie” din Bucureşti. Specialist în neoliticul Europei centrale şi orientale, a lucrat în strânsă colaborare cu Franţa începând din 1992, când a efectuat cercetări arheologice la Hârşova împreună cu Bernard Randoin, Conservator general al patrimoniului la Ministerul de Cultură din Franţa. Această cooperare a avut ca rezultat, printre altele, expoziţia virtuală “Vivre dans le Danube il y a 6500 ans”, care prezintă primele rezultate ale cercetărilor, sau, mai recent, expoziţia “Dobrogea, entre terre et mer, l’empreinte du temps et des hommes” care a putut fi vizionată timp de trei luni la Bucureşti şi este în prezent la Tulcea. Francofon şi francofil convins, Dragomir Popovici a participat şi la formarea studenţilor francezi şi români în arheologie şi contribuie activ la difuzarea metodologiei franceze din domeniu în mediul universitar din România.

Stanislas Pierret, Directorul Institutului Francez din Bucureşti

“Palmes Académiques” reprezintă o decoraţie istorică, instituită în 1955 de Preşedintele Consiliului Edgar Faure pentru a urma distincţiei de “Ofiţer al Academiei”, creată de Napoleon I pentru a onora membrii eminenţi ai Universităţii. Este cea mai veche dintre distincţiile civile şi onorează membri ai comunităţii educative, care au adus servicii Educaţiei Naţionale, iar din 1866 poate fi acordată şi străinilor sau francezilor din străinătate care contribuie la expansiunea culturii franceze în lume.

Ele vor fi oferite următorilor:

Cecilia Popescu, profesor la “Şcoala Centrală” din Bucureşti, instituţie de referinţă a învăţământului francez în capitala română. Implicarea ei profesională timp de treizeci de ani în favoarea cauzei limbii franceze este fără egal, a ocupat pe rând funcţiile de coordonator al catedrei de franceză, responsabil al secţiei bilingve francofone şi profesor referent al secţiunii bilingve, pentru a nu cita aici decât munca ei din cadrul instituţiei, la care se adaugă anii de implicare personală asiduă în afara ei.

Corina Stănilă lucrează în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în funcţia de Consilier şi Asistent şef de proiect al programului “Educaţia pentru informaţie”, la care Ambasada Franţei a participat între 2000 şi 2007. Datorită implicării personale a Corinei Stănilă în dialogul cu autorităţile române, Ministerul a putut prelua integralitatea proiectului. Aşa au luat naştere 1.400 de Centre de Documentare şi Informare (CDI) în instituţiile şcolare din România şi o politică de formare, cercetare în informaţie şi acces la resursele pedagogice a fost implementată în România.

Lăcrămioara Olteanu este profesor din 1976. Din 1981 predă la “Şcoala Centrală” din Bucureşti. În anii 2000 a elaborat programe pentru cursurile opţionale la liceu pe temele „procesul de integrare europeană” şi „tehnicile sondajului de opinie”. Este la originea unor programe interdisciplinare în secţiunile bilingve pe temele „omul şi natura” şi „spiritul ştiinţific în lumea francofonă”. Este redactorul unui buletin electronic al Proiectului de Cooperare Instituţională Franco-Română a predării bilingve în filialele francophone şi autorul unui proiect pe tema tehnologiilor informaţiei şi a comunicării în domeniul educaţiei.

Mihai Ganciu-Petcu este din 1996 Doctor în Fizica Plasmelor la “Institutul de Fizică Atomică”. Colaborările lui cu Franţa au început în 1992, cu laboratorul de Fizica Gazelor şi a Plasmelor al Universităţii din Paris Sud-Orsay şi din 2000 este Director de Cercetare al unei unităţi din cadrul “Institutului Naţional de Lasere, Plasme şi Radiaţii Fizice”. Între 2005 şi 2008, a fost director de cercetare invitat la “CNRS”. În 2000 a descoperit un procedeu pentru producerea azotului atomic la presiunea atmosferică folosind un principiu nou al generării de plasme. Acest rezultat i-a adus valorizarea cercetării de către “Consiliul General” din Essone în 2004, iar brevetul obţinut în 2010 este dovada vie a inovaţiei tehnologice create în Franţa în urma unei colaborări franco-române.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.