Mater Ecclesiae – Mănăstirea în care se va retrage Sanctitatea Sa Benedict al XVI-lea, Papă Emerit

Charles de Pechpeyrou a fost primul ziarist care a anunţat lumii retragerea Papei Benedict al XVI-lea, la 11 februarie.

Ultima retragere de bună voie a unui papă datează din 1294, când, la câteva luni după ce fusese ales în fruntea Bisericii Catolice, Celestin al V-lea a făcut acest gest întrucât a fost depăşit de corupţia de atunci şi de intrigile ce se ţeseau.

Tot ziaristul amintit, care este acreditat la Vatican din partea agenţiei i-média, este singurul gazetar care a vizitat viitoarea reşedinţă a celui ce se numeşte de acum Sanctitatea Sa Benedict al XVI-lea Papă Emerit . Înainte ca mult aşteptatul conclav să se întrunească spre a-i desemna succesorul fostului Papă, revista franceză „Le Nouvel Observateur” a prezentat această oază de linişte care este mănăstirea Mater Ecclesiae, în care el va locui ălături de apropiaţii săi.

„Am avut şansa să merg acolo în două rânduri acum câţiva ani, întrucât voiam să descopăr acest loc secret şi pe cei ce se află acolo.

Mater Ecclesiae corespunde canoanelor oricărei mănăstiri bune care se respectă: oază de verdeaţă, linişte absolută, ziduri înalte de protecţie care nu dau senzaţia unei închisori”, declară în revista franceză ziaristul citat.

“Noua fotografie prezintă imaginea pe care fostul Papă o va vedea de la fereastra sa. Îţi taie răsuflarea. Se află în vârful colinei Vaticanului, iar «cupolone» nu va mutila peisajul cu cei 130 metri înălţime ai săi. Am urcat la mănăstire pe picioare, ascensiune ce vă face să gustaţi îndeosebi momentul în care, după un sfert de oră de mers, atingeţi portalul de metal. Pe atunci, şi până toamna trecută, mănăstirea era ocupată de maici cu care nu era posibil niciun fel de contact direct.

Poarta grădinii se deschide automat, la fel ca şi poarta de intrare în mănăstire. Nu se ştie dacă fostul Papă va păstra aceste gadgeturi demne de James Bond (heliportul Vaticanului nu este prea departe). Bineînţeles că nu am văzut decât o mică parte din mănăstire: intrarea şi un mic salon din dreapta, cele două fiind împărţite în două printr-o grilă din lemn sculptat. Un tur permite să primeşti obiecte, precum borcanul cu dulceaţă de casă făcută din fructele livezii, pe care l-am primit eu. Totuşi, aceste grilaje nu o împiedicau pe maica superioară de atunci să fie foarte amabilă. Evident, partea cea mai interesantă – întrucât ea va rămâne neschimbată – este capela, care este lângă zona locuibilă. Călugăriţele ajungeau în ea prin interior şi se aşezau într-un spaţiu foarte mic, separate de restul încăperii. Pentru vizitatori – în principal preoţi şi alţi religioşi – accesul se face din afară, prin intermediul unui fel de atrium, un culoar semi-deschis spre exterior. Acesta mi-a amintit mănăstirea La Tourtte, realizată de arhitectul Le Corbusier. În timpul celor două vizite ale mele am asistat la Vecernie, oficiată de fiecare dată de un prelat venit de la Secretariatul Sfântului Scaun. Se poate ca şi Substitutul sau prefecţi ai congregaţiilor să celebreze slujba. Fostul Papă nu ar trebui să se simtă străin întrucât venea aici o dată pe an. Această capelă de dimensiuni reduse, pătrată şi luminoasă, este propice reculegerii şi rugăciunii. Amintindu-mi experienţa pe care am trăit-o, am înţeles foarte bine alegerea făcută de Benedict al XVI-lea, care va găsi aici toate ingredientele fericirii sale: ambianţa munţilor bavarezi şi austeritatea confortului unei mănăstiri. Sunt condiţii ideale pentru ca el să ne ofere noi capodopere teologice».

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.