10 iunie: Bătălia pentru România

• Peste 18 milioane de români sunt pe listele electorala
• 37.704 cetăţeni UE pot vota duminică
• 46 de candidaţi la primărie nu au contracandidaţi
• Ghidul alegătorului
• Remember rezultate alegeri locale 2008

44.877 de posturi îşi aşteaptă titularii

La alegerile din acest an sunt scoase la „concurs” un număr total de 44.877 de funcţii în administraţia locală, iar în cursa pentru ocuparea lor s-au înscris 285.414 candidaţi. (În scripte sunt cu doi mai mulţi, dar aceştia au decedat în ultimele zile, unul fiind primarul în funcţie de la Câmpia Turzii)

Pentru cele 3.187 de funcţii de primar s-au înscris 14.139 de candidaţi. De menţionat că în 46 de localităţi, conform site-lui pesurse.ro s-au înscris doar câte un singur candidat la primărie, de regulă primarul în funcţie.

Pentru cele 41 de funcţii de preşedinte de consiliu judeţean concurează 368 de candidaţi. La consiliile judeţene sunt disponibile un număr de 1.338 de posturi de consilieri judeţeni. Pe listele electorale sunt înscrişi 15.632 de candidaţi. La consiliile locale (comunale, orăşeneşti şi municipale) sunt 40.311 posturi, iar pentru funcţiile de consilieri locali pe liste sunt 255.277 de candidaţi.

37.704 „stranieri” pot să voteze duminică

Pentru a doua oară în istoria României, la alegerile locale au drept de vot şi cetăţeni străini cu domiciul în România. Este vorba de cei denumiţi cetăţăţeni UE. Pe listele electorale în peste 8.000 de secţii de votare (la nivelul întregii ţări) sunt 37.704 de cetăţeni UE cu drept de vot. Cei mai mulţi sunt pe listele din Bucureşti: 9.426, în sectorul 1 fiind înregistraţi 4.402. Cei mai puţini se regăsesc în sectorul 6: doar 657.

În provincie, în municipiul Oradea sunt 1.194 de alegători „UE”, iar în Arad sunt 1.711.

Pe listele de alegători sunt înscrişi – conform datelor oficiale ale MAI – un număr de 18.315.880 de alegători autohtoni. Este adevărat, numărul efectiv este cu peste 2 milioane mai mic, ţinând cont de cei plecaţi în străinătate la muncă sau în vacanţe.

Ce a fost în 2008

Primari

La alegerile locale din 2008, au depus candidaturi pentru postul de primar un număr de 47 de formaţiuni politice (inclusiv cele ale organizaţiilor minorităţilor naţionale). Un top 5 la formaţiuni politice a arătat astfel:

PSD – 1.138 primari (35,75% din totalul mandatelor)PDL – 909 primari (28,55%)PNL – 706 primari (22.18%)UDMR –184 primari ( 5,78%)PC – 47 primari ( 1,47%)

Preşedinţi Consilii judeţene

Au avut candidaţi pentru şefia judeţelor 35 de formaţiuni politice sau alianţe

PSD – 17 preşedinţiPDL – 14 preşedinţiPNL – 5 preşedinţiUDMR – 4 preşedinţiFDGR – 1 preşedinte

Consilieri judeţeni

42 de formaţiuni poloitice sau alianţe au depus liste de candidaţi pentru funcţiile de consilieri judeţeni. La nivel de ţară, doar patru formaţiuni politice au trecut pragul electoral de 5% – PSD, PDL, PNL şi UDMR. În unele judeţe au făcut pragul electoral încă 9 formaţiuni politice sau alianţe printre care PC, PCM, PRM, PNG.cd, PNDC, FDGR.

PSD – 436 mandate (32,58% din mandate)PDL – 434 mandate (32,43%)PNL – 289 mandate (21,59%)UDMR – 89 mandate (6,65%)PCM – 19 mandatePC – 16 mandatePRM – 12 mandateAlianţa pentru Tmiş (PNL+PNŢCD+FDRG) – 10 mandateFDGR – 9 mandatePNL+PNŢCD – 6 mandatePNDC – 5 mandatePNG.cd – 5 mandateAlianţa Românească Covasna – 5 mandatePNŢCD – 2 mandateIndependent – 1 mandat

Consilieri locali

Pentru consiliile comunale, orăşeneşti şi municipale s-au înscris în cursa electorală 56 de formaţiuni politice şi alianţe. La nivel naţional, doar PSD, PDL şi PNL au obţinut procente peste 5%. La nivel de localitate însă 45 de formaţiuni politice şi alianţe au trecut pragul de 5%.

PSD – 12.137 mandate (30,11% din totalul mandatelor)PDL – 11.129 mandate (27,61%)PNL – 8.529 mandate (21,16%)UDMR – 2.195 mandate (5,44%)PC – 1.398 mandate (3,46%)PNG.cd – 1.203 mandate (2,98%)PRM – 1.090 mandate (2,70%)PCM – 489 mandate (1,21%)PNŢCD – 326 mandate (0,80%)PIN – 232 mandate (0,57%PNDC – 203 mandate (0.50%)

Primarii veterani ai României

Ionel Fărcaş, primarul în funcţie al comunei Apahida (jud.Cluj) este decanul edililor din România. El are la primărie 38 de ani. A fost preşedinte de sfat popular (cum se chema pe atunci funcţia de primar) între 1957 şi 1979. Până în 1989 nu a mai putut candida din cauză că a avut probleme pe linie de PCR. În 1996 şi-a recâştigat primăria şi acum candidează pentru al cincelea mandat post decembriet, Ionel Fărcaş are 80 de ani şi este membru PNL.

Sunt primari de-o viaţă şi, chiar dacă au trecut de mult de vârsta pesionării, s-au înscris din nou în cursa pentru un nou mandat. Ionel Fărcaş, primarul comunei Apahida, judeţul Cluj, are aproape 80 de ani, şi 38 dintre ei i-a petrecut la primărie. El este cel mai longeviv edil din România.
Alţi trei primari ocupă funcţia neîntrerupt în perioada post-decembristă : Ion Gogoriţă (PSD) – comuna Nistoreşti (Vrancea), Florin Farcăşiu (PNL) – comuna Târnova (Arad) şi Marian Mărgărit (PSD) – comuna Boldu (Buzău). De menţionat că aceştia au ocupat funcţia de primar imediat după revoluţie, fără alegeri. Neculai Răţoi (PSD) a avut însă cea mai lungă carieră de primar fără vreo întrerupere: până în 2008 el a fost primar în Paşcani (Iaşi) timp de 28 de ani, iar din toamna lui 2008 a devenit deputat PSD.

Veteranii din capitalele de judeţ

Din 1992, Teodor Pendiuc (PSD) a câştigat toate alegerile din municipiul Piteşti. Pendiuc candidează şi acum. Lucian Iliescu (PNL) este primar în Giurgiu din 1996. Tot de 16 ani este primar şi buzoianul Constantin Boşcodeală (PSD). Şi ei candidează pentru un nou mandat. Din 2000, la Constanţa (Radu Mazăre – PSD), la Sibiu (Klauss Johannes – FDGR), la Tg.Mureş (Dorin Florea – PDL), la Tg.Jiu (Florin Cârciumaru – PSD) şi la Focşani (Decebal Bacinschi – PSD) au câştigat toate alegerile şi se pregătesc şi acum pentru un nou mandat. În Bucureşti, singurul veteran cu 3 mandate la activ Marean Vanghelie (PSD), edilul de la sectorul 5.

Ghidul Alegătorului

Au drept de vot toţi cetăţenii români care au peste 18 ani, inclusiv cei care împlinesc 18 ani pe 10 iunie;Fiecare cetăţean votează numai la secţia de votare la care este arondat, în localitatea unde domiciliază sau unde are reşedinţa (în acest ultim caz doar în situaţia în care a locuit cel puţin în ultimele 3 luni aici);

Fiecare alegător va primii 4 buletine de vot: unul pentru primarul localităţii, unul pentru consiliul local al localităţii, unul pentru preşedintele consiliului judeţean, unul pentru consiliul judeţean;În cabina de vot fiecare alegător intră individual şi fără telefon celular sau aparat foto sau cameră de luat vederi;

Fiecare alegător pune câte o singură ştampilă pe fiecare buletin de vot. Ştampila se pune în dreptunghiul în care se află candidatul sau lista de candidaţi favoriţi;

Două ştampile puse pe un singur buletin de vot, sau orice altă inscripţionare atrage anularea buletinului de vot;

Persoanele internate într-o unitate sanitară şi aflate în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de votare, vor face o cerere către preşedintele biroului celei mai apropiate secţii de votare, însoţită şi de acte medicale oficiale sau copii care să ateste starea de invaliditate. Acesta va decide dacă trimite urna mobilă. Însă persoanele respective trebuie să domicilieze în raza teritorială în care se află spitalul unde sunt internate. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar candidaţii o pot însoţi.

Pe o rază de 500 de metri din zona unei secţii de votare sunt interzise cu desăvârşire comercializarea şi concumul băuturilor alcoolice;

Cetăţenii care şi-au exercitat dreptul de vot nu mai au voie să staţioneze în raza secţiilor de votare. Cu excepţia agenţilor de pază, nimeni nu are voie să staţioneze în faţa secţiilor de votare.

Cetăţenii care încalcă legislaţia electorală – primesc bani, bunuri etc – pentru a vota un anume candidat, vor fi sancţionaţi conform legii penale. Persoanele care mituiesc cetăţenii pentru a-i influenţa să voteze un anume candidat intră de asemenea sub incidenţa legii penale. Votul multiplu se pedepseşte.

Care sunt actele de identitate necesare pentru a vota

Alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
Prin act de identitate se înţelege:
– cartea de identitate;
– cartea de identitate provizorie;
– buletinul de identitate;
– paşaportul diplomatic sau de serviciu aflate în termenul de valabilitate;
– carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor şcolilor militare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.