Alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, o nouă capcană pentru românii din străinătate!

Pe 22 noiembrie 2011 am trimis o scrisoare adresată premierului de atunci, Emil Boc, deputatului “nostru”, Mircea Lubanovici (PDL – Colegiul 3 Diaspora), Parlamentului României şi Autorităţii Electorale Permanente. Am făcut-o în încercarea de a îndrepta o lege electorală strâmbă, care a făcut ca, în urma alegerilor parlamentare din 2008, românii din afara graniţelor să fie reprezentaţi în Parlament (în toate cele şase colegii ale Diasporei!) de membri ai partidelor politice din România, adică de activişti de partid rupţi de problemele comunităţilor de români în numele cărora au fost aleşi şi cărora ar fi trebuit să le apere interesele. Iată mai jos ce am cerut în acea scrisoare…

1. Toţi candidaţii pentru colegiile din Diaspora (atât cei independenţi, cât şi cei din partea partidelor politice) să fie obligaţi prin lege să-şi adune semnăturile de susţinere (2.000 pentru Senat şi 4.000 pentru Camera Deputaţilor) de la membrii comunităţilor din colegiul unde candidează. Argumente: candidaţii independenţi sunt trataţi discriminatoriu în raport cu cei susţinuţi de partide (care nu au nevoie de semnături!), ceea ce face ca procesul electoral să fie viciat, iar comunităţile româneşti să fie reprezentate în Parlament de indivizi care nu cunosc sau ignoră problemele românilor din străinătate, reprezentând doar interesele partidelor politice în numele cărora şi-au obţinut mandatul de parlamentar; condiţii egale pentru toţi candidaţii ar face ca reprezentarea noastră să fie bazată pe opţiunea românilor care trăiesc şi muncesc în străinătate, nu pe cea a partidelor politice din România.

2. Câştigătorii colegiilor din Diaspora să fie declaraţi candidaţii care adună cele mai multe voturi în ţările respective, NU prin redistribuirea făcută de partide. Argumente: numărul cel mai mare de voturi adunate de un candidat reprezintă opţiunea membrilor comunităţilor care votează, iar redistribuirea poate face ca un candidat să câştige un mandat de parlamentar cu numai câteva zeci sau sute de voturi (vezi cazul alegerilor parlamentare din 2008).

3. Regulile procesului electoral să fie cunoscute de toţi candidaţii cu cel puţin 6 (şase) luni înainte de alegeri, aşa încât candidaţii independenţi să aibă timpul necesar strângerii semnăturilor de susţinere. Argumente: la alegerile parlamentare din 2008, candidaţii din partea partidelor politice nu au avut nevoie de aceste semnături, în timp ce candidaţii independenţi au fost nevoiţi să le adune în ultimul moment, aceasta fiind tot o formă de discriminare!

4. Cei care candidează pentru colegiile din Diaspora să aibă ultimii 10 ani trăiţi efectiv în ţările unde candidează. Argument: numai cine trăieşte şi se implică mai mulţi ani în activităţile unei comunităţi îi poate cunoaşte problemele.

5. Depolitizarea secţiilor de votare din străinătate, prin trecerea preşedinţiei comisiilor din sarcina diplomaţilor din MAE în responsabilitatea reprezentanţilor legitimi ai comunităţilor de români care votează, urmând ca diplomaţii şi reprezentanţii partidelor politice să participe la procesul electoral numai în calitate de asistenţi sau observatori. Aşa s-a procedat până la alegerile prezidenţiale din 2009, când conducerea comisiilor a fost încredinţată, în mod abuziv, arbitrar şi fără consultarea comunităţilor româneşti!) diplomaţilor MAE pretinşi “apolitici”. Argumente: între 1990 şi 2009, comisiile conduse de reprezentanţii comunităţilor româneşti din Diaspora au funcţionat impecabil şi nu s-au înregistrat incidente sau suspiciuni de fraudă (indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale, parlamentare sau ale referendumurilor pentru modificarea Constituţiei sau suspendarea preşedintelui Traian Băsescu). În plus, revenirea la sistemul care a funcţionat foarte bine aproape 20 de ani va da credibilitate comisiilor, eliminând suspiciunile sau presiunile asupra diplomaţilor (cazul ambasadei de la Paris la alegerile prezidenţiale din 2009).

După consultări cu colegii din presă, scrisoarea a fost aprobată de membrii Asociaţiei jurnaliştilor români de pretutindeni (care are sediul în Canada şi cuprinde peste 30 de jurnalişti români), semnată şi retrimisă în 7 martie 2012 instituţiilor sus-menţionate. Singurul răspuns l-am primit pe 4 aprilie 2012 de la Secretariatul General al Guvernului României (în mandatul premierului Mihai Răzvan Ungureanu) şi din text reiese clar că solicitările noastre de modificare a legii electorale au fost trimise la Camera Deputaţilor (vezi foto dreapta), unde reprezentantul pentru Colegiul 3 Diaspora este deputatul PDL Mircea Lubanovici. Citind recomandările noastre (în special cea prin care ceream ca toţi candidaţii să-şi strângă semnăturile de susţinere de la membrii colegiului unde vor să candideze), deputatul Mircea Lubanovici s-a speriat că va pierde scaunul călduţ în care l-a aşezat partidul (PDL) şi nu numai că nu a dat un răspuns, dar a avut grijă să ascundă scrisoarea într-un sertar, până trec alegerile din 9 decembrie 2012! Revoltat de această atitudine, pe 9 iulie 2012, i-am trimis “alesului” o nouă scrisoare deschisă: Iat-o mai jos:

Domnule deputat (PDL) Mircea Lubanovici,

Vă cer să demisionaţi din funcţia de deputat PDL pentru Colegiul 3 Diaspora, pe care o deţineţi în Parlamentul României, luând în considerare următoarele motive:

1. În cei patru ani de mandat aţi acţionat ca activist şi propagandist de partid (PDL), ignorând faptul că românii din America v-au dat votul lor pentru a le apăra interesele, NU pentru a executa ordinele şefului grupului parlamentar PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, care v-a obligat să votaţi cu două mâini tăierea pensiilor şi salariilor părinţilor noştri pensionari sau rudelor noastre din ţară. Aţi făcut-o în dispreţul legii, validând cu cinism cea mai mare fraudă din istoria Parlamentului României, când Roberta Anastase a furat voturile sub ochii dvs. şi ai unei ţări întregi! Ce autoritate morală mai aveţi în faţa românilor care v-au trimis în Parlamentul României, dle deputat Mircea Lubanovici?!

2. La alegerile parlamentare din 2008 aţi obţinut mandatul de deputat în urma unei campanii de manipulări, intoxicări şi minciuni, fapt semnalat de mai multe ori în editorialele mele. Am să vă reamintesc “strategia” prin care dvs. şi PDL aţi reuşit să-i păcăliţi pe românii din America şi să le smulgeţi voturile. Speriaţi că vor pierde un colegiu foarte important, şefii PDL v-au “băgat pe fir”, ştiind că aveţi o oarecare influenţă printre românii de cult penticostal din zona Portland. În ziua votului, după Slujba de Duminică, i-aţi încolonat şi i-aţi trimis să vă voteze în centrele înfiinţate în biserică! Aşa aţi ajuns deputat, dle Mircea Lubanovici, deşi nu aş fi avut nimic împotrivă dacă aţi fi acţionat în Parlamentul României ca un reprezentant demn şi onest al nostru. În august 2009, cu trei luni înainte de alegerile prezidenţiale, aţi înfiinţat filiala PDL Chicago, unde a fost numit preşedinte tânărul Honorius Prigoană, fiul deputatului PDL Silviu Prigoană, care îşi dorea, încă din 2008, să ocupe postul de deputat PDL în Colegiul 3 Diaspora. Cum înfiinţarea filialei PDL din Chicago încălca grosolan legile americane (un partid politic din străinătate nu poate funcţiona fără înregistrarea la Departamentul de Stat al SUA) şi exista riscul să vă treziţi cu FBI la uşă, câţiva români responsabili au închis filiala abia înfiinţată şi l-au trimis repede la plimbare pe Honorius Prigoană, care a candidat ulterior la un colegiu rămas vacant din Bucureşti şi a pierdut din nou (inclusiv banii – nu puţini! – investiţi de tatăl său)…

3. În 22 noiembrie 2011 v-am trimis o scrisoare la care nu aţi răspuns nici până astăzi. Nu am făcut-o ca editor al unei publicaţii, ci în calitate de român care trăieşte în colegiul pe care îl reprezentaţi, iar Guvernul României mi-a răspuns că solicitările mele vor fi trimise deputatului … Mircea Lubanovici, care urma să le supună dezbaterii Camerei. Am să vă reamintesc că ceream atunci condiţii egale şi nedescriminatorii pentru toţi candidaţii din colegiile Diasporei la alegerile parlamentare de anul acesta, reprezentanţii partidelor politice urmând să fie obligaţi de Legea electorală să-şi adune semnăturile de susţinere (4.000 pentru Senat şi 2.000 pentru Camera Deputaţilor) de la membrii comunităţilor pe care vor să le reprezinte în Parlamentul României. Dacă toţi candidaţii independenţi (reprezentanţii noştri legitimi!), vor beneficia de condiţii egale cu cei desemnaţi de partidele politice, scaunul dvs. se va clătina, iar noi, românii din America, dar şi cei din Colegiul 3 Diaspora (America Centrală, America de Sud, Australia, Noua Zeelandă), vom avea – în sfârşit! – reprezentanţi legitimi şi aleşi corect, NU simple marionete care să voteze la comandă şi fără consultarea românilor care i-au trimis în Parlamentul României! Aţi ignorat, cu bună ştiinţă, răspunsul Guvernului României, care spune clar că memoriul meu a fost trimis la Camera Deputaţilor, unde urma să fie analizat în comisii! Ştiaţi foarte bine că legea electorală nu mai poate fi modificată cu 6 luni înainte de alegeri şi aţi lăsat timpul să treacă, pentru a vă crea un avantaj nemeritat în faţa candidaţilor independenţi la alegerile din 9 decembrie. Ne insultaţi inteligenţa, dle deputat Mircea Lubanovici! Astfel de metode sunt detestate de toţi românii care au ales să trăiască în ţări cu adevărat democratice, iar comportamentul dvs. ne jigneşte profund!

Vineri, 28 septembrie 2012, la întâlnirea membrilor Comunităţii Româneşti din New York cu ministrul de Externe al României, dl Titus Corlăţean, m-am adresat şefului diplomaţiei române, aducându-i la cunoştinţă faptul că Legea electorală este strâmbă. Răspunsul a venit sec: “E prea târziu, nu mai putem face modificări”. Mai mult, Legea electorală “actualizată” a dublat numărul semnăturilor de susţinere necesare înscrierii în cursa electorală din 9 decembrie 2012 a candidaţilor independenţi, ceea ce face ca aceştia să aibă o misiune imposibilă, mai ales că mai numai trei săptămâni până la expirarea termenului de înscriere, iar ambasadele şi consulatele României (foarte active în comunicare referendumuri sau la alegeri prezidenţiale!) au “amuţit” de această dată sau intreprind acţiuni tardive şi care oricum nu mai pot îndrepta nimic, în ciuda protestelor exprimate de majoritatea comunităţilor de români din afara graniţelor ţării.

Capcana pe care ne-o întinde (din nou!) clasa politică românească are un singur scop: să asigure câteva locuri călduţe în Parlament pentru clientela de partid rămasă pe dinafară după împărţirea colegiilor, sfidând cu neruşinare dreptul nostru de a fi reprezentaţi de oameni care ne cunosc problemele şi sunt hotărâţi să le rezolve. Dacă nu le vom spune NU pe 9 decembrie 2012, vom avea în Parlament aceeaşi activişti de partid gen Mircea Lubanovici sau alţii ca el. Soluţiile ar fi să votăm un candidat independent (dacă va exista unul) sau să mergem la vot şi să tăiem de pe buletine (adică să anulăm) orice candidat din partea partidelor politice (oricum s-ar numi ele)!

New York, 19 octombrie 2012

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.