Alexander McQueen, modern, futurist, visător, romantic şi agresiv

Când te gândeşti la talentul lui Alexander McQueen şi la faptul că de multe ori a fost criticat pentru creaţiile sale departe de canoanele burgheze, iar astăzi creaţiile sale sunt etalate într-un muzeu ca Metropolitan, simţi o imensă plăcere, dar şi o imensă tristeţe.

Omagiu unui stilist supradotat, al cărui imaginar este pus în scenă la Metropolitan Museum, la un an de la dispariţia sa. Ocazie de a palpa această colecţie dezlănţuită, celebrată din punctul de vedere al modei ca o veritabilă formă de artă, încă neînţeleasă de o mare parte a publicului. În acest context, comisarul expoziţiei, Andrew Bolton, recompune imaginarul stilistului britanic în maniera unei prisme în care fiecare unghi traduce un aspect al romantismului byronian. Această lumină relevă poezia neagră a lui McQueen, a cărui lectură pare indigestă din cauza fragmentării datorate multitudinii formelor sale de expresie. Romantismul se exprimă în formula „naţionalistă”, relevând raportul designerului cu costumele de epocă, în „exotism”, în costumele inspirate din toate colţurile lumii, dar şi în „gotic”, impregnat de imaginile mortuare… Aceste diferite faţete structurează punerea în scenă a peste 100 de siluete alese pentru a rezuma scurta carieră a lui McQueen, demarată în 1996 la Givenchy.

Imagini din Savage Beauty

Era un vulcan de idei. Sursa lui de inspiraţie au fost filmele violente, poveştile despre persecuţie, vânătorile de vrăjitoare din secolul al XVII-lea şi martirajul. Înţelegerea tehnicii de a crea haine a devenit de timpuriu un simbol al designului său. Şi-a câştigat repede reputaţia pentru splendoarea întunecată, decadentă. Manifesta o pasiune pentru povestirile şi dramele care captau atenţia. În acest sens, să ne aducem aminte de spectacolul său de modă pentru colecţia „Highland Rape” (1995-1996), ce a generat critici severe.

Muzeul american s-a sprijinit pe arhivele sale de marcă, dar bineînţeles şi pe apropiaţii creatorului, care au povestit metodele sale de lucru şi au închiriat muzeului chiar şi o parte din vestimentaţiile lor.

Imagine din expoziţia Savage Beauty de la New York

Expoziţia s-a deschis în 4 mai (şi poate fi văzută până în 31 iulie) în cadrul Galei anuale de la MET, un rendez-vous monden constituind una dintre principalele surse de finanţare. Cântecul sumbru al „Lebedei negre” trebuie să ajute muzeul pentru a-şi urma cruciada în sprijinul patrimoniului vestimentar mondial. Acest apel la fondurile private, strict legat de politica culturală americană, este sprijinit cu ardoare de Anna Wintour, redactorul-şef de la „Vogue”, cât şi de familia Pinault, proprietarul mărcii „Alexander McQueen”.

Focus asupra meteorului Alexander McQueen

Rochie din expoziţia de la New York

„Trebuie să cunoşti regulile pentru a putea să le înfrângi. Aceasta este misiunea mea, de a demola regulile respectând tradiţia”, afirma stilistul englez într-una dintre declaraţiile sale istorice, citată şi de presa mondială, şi reluată de directorul artistic, Sarah Burton, cea care a fost aleasă pentru a-i crea rochia de mireasă lui Kate Middleton.

Rochie cu pălărie excentrică

McQueen era de origine modestă, fiul unui şofer de taxi din East End. A copilărit la Londra, iar rădăcinile sale din clasa muncitoare, alături de spiritul său rebel au făcut parte din atributele care l-au inclus, dar l-au şi exclus, l-au plasat atât în interiorul cercului de designeri, cât şi în exteriorul lui. A părăsit şcoala la 16 ani ca să lucreze. A început să respire aerul modei în atelierele de croitorie ale lui Savile Row, Gieves & Hawkes, iar pentru costume teatrale, la „Angels and Bermans”. La 20 de ani lucra la Milano pentru Romeo Gigli. În 1992, Alexander McQueen se întoarce la Londra pentru a studia la „Saint Martin’s School of Art”, care a furnizat britanicilor cele mai mari talente în domeniul modei. Aici a deprins meseria şi John Galliano.

Defilările Alexander McQueen, un imn în două culori în antiteză, alb şi negru

În 2001 părăseşte casa de modă şi face ca numele său să răzbească în haute-couture cu defilări transgresive, fiind definit „hooligan al modei”. Printre clienţii lui s-au numărat Prinţul Charles şi Mihail Gorbaciov. În 1999 o trimite pe podium ca model pe Aimée Mullins, actriţă şi atletă americană, cu picioarele amputate şi cu proteze de lemn. În 2001 face parte din grupul „Gucci” şi deschide buticuri la Londra, Milano şi New York, lansând parfumul „Kingdom”. Se naşte astfel brandul Alexander McQueen, cu influenţe din estul Londrei, renumit pentru modelele sale spectaculoase, ce îmbină elementele dramatice cu croitoria britanică şi unicitatea franceză. Stilul Alexander McQueen include rochii tăiate în formă de clepsidră, paltoane-rochie asociate cu pantaloni strâmţi sau costume unghiulare şi ascuţite.

Paris Pret-a-porter 2011

În 2003 colaborează cu „Puma” pentru a realiza o linie de pantofi sport. În anul 2004, Alexander McQueen introduce linia pentru bărbaţi, urmată de linia de denim şi produse pret-à-porter „McQ”. În ultimii ani şi-a manifestat tot mai mult dorinţa de a-şi accentua aspectul de libertate. A realizat de foarte tânăr că era homosexual. Alexander McQueen a fost întotdeauna deschis în legătură cu orientarea sa sexuală, căsătorindu-se, în 2000, cu partenerul său, George Forsyth, de care divorţează un an mai târziu, cei doi rămânând însă buni prieteni. Priveliştea modelelor împleticindu-se în rochii sfâşiate i-a adus acuzaţii că profită de pe urma imaginilor cu femei supuse abuzurilor, iar imaginea sa de „băiat rău” s-a amplificat. Ultima sa defilare de la Milano se intitula „bărbatul ca un mormânt de oseminte”. Se sinucide în 11 februarie 2010, la vârsta de 40 de ani, după 19 ani de carieră apreciată.

Rochie cu pene şi fluturi

Bazele stilului său sunt citate în expoziţie, în care sunt etalate 100 de manechine „înfăşurate” în creaţiile sale, alternând cu accesoriile, pe un fond de muzică amintind de urletul vântului. Alături de modelele sale în pantaloni cu talie joasă, se poate citi descrierea: „Eu vreau să înlătur bustul, nu numai pentru a arăta fundul, care este partea cea mai erotică atât la bărbaţi, cât şi la femei”. El demonstra cu o mare fervoare imaginaţia şi interesul pentru macabru în prima sa colecţie, intitulată „Jack Spintecătorul”, prezentată la Londra în 1992.

Roşu şi negru, noile colecţii Alexander McQueen

„Este important să priveşti moartea, pentru că ea face parte din viaţă. E trist, melancolic, dar romantic în acelaşi timp. Totul are un sfârşit”, scria Alexander McQueen. O altă fixaţie a dragostei sale pentru accesorii avea un aspect întrucâtva „sado-maso”, la pălării şi pantofi. Bolton afirma că Alexander McQueen a fost mai ales un romantic de tipologii diferite: gotic, naţionalist, exotic, primitiv, natural, dar până la urmă era un romantic schizofrenic.

Rochii albe cu guler victorian şi blană

Acest rebel al modei avea afinităţi cu maeştrii flamanzi, cu cântăreţii de gospel, cu teatrul elisabetan, dar şi cu arta performance-urilor, punk, suprarealismului, cu arta japoneză, cu vechea Yoruba, totul intrând, inclusiv moartea sa, într-un arhetip romantic.

Era cunoscut pentru defilările sale de modă extravagante, cu scenarii dramatice şi structuri narative ce sugerau instalaţii de avangardă şi performance-uri. Moda era pentru el o fugă de propriile emoţii. Era un adevărat romantic care canaliza sublimul.

De la Jack Spintecătorul la Îngeri şi Demoni

Savage Beauty, rochii de colecţie

Expoziţia de la Met, minunată şi excelent realizată, prezintă un Alexander modern, futurist, visător, romantic şi agresiv. O combinaţie de atitudine copilărească şi naivă în confruntarea cu viaţa şi de entuziasm debordant transmis prin acel surâs care izvora din interior prin ochii săi albaştri şi limpezi. Expoziţia intitulată „Savage Beauty” este formată dintr-o colecţie din creaţiile regretatului designer şi celebrează contribuţia lui la istoria modei, pornind de la colecţia din 1992, inspirată de „Jack Spintecătorul”, şi ajungând la ultima colecţie prezentată postum în februarie 2010, „Angels and Demons”.

Naomi Campbell la Gala expoziţiei Savage Beauty de la Metropolitan Museum

O mare seară, la Met Gala, în onoarea tuturor stiliştilor din lume, acompaniaţi de celebrităţi şi staruri. Un tribut adus unui mare creator. A fost o ocazie pentru a îmbrăca hainele celebrului designer, clasat printre cei mai buni 10 ai deceniului, pentru a etala bijuteriile, frumuseţea şi bogăţia.

Gisele Bundchen şi Tom Brady pe covorul roşu la Met Costume Institute Gala 2011

La vernisaj au fost prezente pe covorul roşu vedete ca Naomi Campbell, Sarah Jessica Parker sau Raquel Zimmermann, Salma Hayek, superbul manechin Gisele Bündchen, dar şi cântăreţi, actori, stilişti, precum Karl Lagerfeld sau Tommy Hilfiger… Starurile Stella McCartney, Eva Mendes, Gwyneth Paltrow, Kate Hudson, Hailee Steinfeld, Rihanna, Livia Giuggioli, Madonna şi Lady Gaga i-au purtat creaţiile. O galerie prezintă stiluri purtabile, însă dincolo de asta hainele sale devin adevărate costume de scenă. Un mare interes din partea publicului pentru videoclipurile, care se succed unele după altele, cu defilările sale de modă, inclusiv una în care manechinele jucau rolul de piese de şah într-o bătălie Est contra Vest sau alta în care un model era pictat de doi roboţi. Creaţii extravagante, o bluză ornată cu viermi, o haină din care ies coarne, rochii inspirate din natură ce par ramuri de copaci, pantofi care devorează picioarele, un corset care are pe spate o coloană vertebrală din metal. Dincolo de aceste excentricităţi, în expoziţie sunt şi toalete elegante. O rochie cu mărgele verzi este atât de delicată încât arată ca un muşchi de copac, alături de haine cu pene de raţă aurite.

Salma Hayek şi Francois Henri Pinault pe covorul roşu la Met Costume Institute Gala 2011

Despre accesorii? Greu de închipuit că cineva ar putea să poarte cizmele sau pantofii-paltformă creaţi de el, deşi, dacă ne gândim bine, Lady Gaga dansează cu ei în concertele sale. Au fost amenajate, de asemenea, săli speciale, cum ar fi cea destinată accesoriilor create pentru prezentarea pe podium, printre care se numără încălţările „Armadillo”, făcute celebre de aceeaşi Lady Gaga, pălăria „Chinese Garden” (grădina chinezească) ori una în care rochiile sunt prezentate în vitrine cu oglinzi, ca nişte bijuterii, ceea ce permite observarea tuturor detaliilor lor.

Astăzi, Alexander McQueen a atins un nivel de acceptare din partea publicului la care nici nu ar fi visat.

De la rochii inspirate de reginele gheţii la costume de scenă

Alexander McQueen, colecţia 2011-2012. Fustă cu volane mari în formă de petale de trandafir

Defilările pentru 2011-2012, de la Milano şi de la Paris, au fost ca un imn adus celor două culori în antiteză, albul şi negrul. Un stil dark şi rock, cu detalii în piele şi accesorii metalice, fuste lungi, în cascade de organza, în forma petalelor de flori. O colecţie de haine ce pare asemănătoare costumelor de scenă cărora li se alătură pantofii cu tocuri ameţitoare şi cizmele în stil cuissard (cizme înalte, cu platformă şi toc extravagant). Rochii lungi de seară, cu cozi interminabile, care lasă picioarele descoperite în faţă, fuste vaporoase ca nişte adevărate regine ale zăpezilor, acoperite de volane şi de blană albă, modelate, ce amintesc de origami japoneze, melanjuri curajoase între influenţe din perioada Victoriană şi cea Elisabetană. Piesele croşetate şi broderiile sunt prezente şi ele, păstrând elemente extrem de simplificate din ţinutele impresionante de pe podium. Ca noutate, apare tivul alungit în spate ca o coadă – un trend anunţat de asemenea pentru sezonul care urmează.

Rochie cu coadă, negru şi alb

Încântătoare rochiile scurte care aduc cu crinolinele franţuzeşti, cu gulere în sil victorian. Începând de la tonuri de alb diamant şi până la nuanţe vii împrumutate din natura sau frunzele din piele neagră şi brocartul prună, Sarah Burton şi-a încununat show-ul cu o cantitate considerabilă de pene şi aripi de fluturi-monarh. Multe rochii sunt lucrate în tricot şi amintesc de stilul medieval, precum taioarele care sunt până la genunchi, cu nervuri aplicate din vulpe albă şi gri. Negru şi alb. Foart rar mai străbat lilaul şi griul. Rock, dark şi uneori fetişuri din piele şi paftale.

Rochii negre cu brocart şi bustieră cu blană

Sarah Burton a mizat pe complexitatea texturală şi arhitecturală a fustelor, într-o mare de contraste puternice şi imprimeuri îndrăzneţe. O superbă rochie de seară din ţesături din fire, alta din pene de fazan şi alte păsări exotice au uimit prin originalitate şi îndrăzneală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.