Lunar, 1,5 milioane de euro pentru refugiaţi

Casa Judeţeană de Pensii Cluj a plătit numai în luna ianuarie suma de 6.159.207 lei (aproape 1,5 milioane de euro) pentru clujenii care au fost persecutaţi din motive etnice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Legea 189/2000, care ar fi trebuit să aducă o compensaţie celor care au avut de suferit de pe urma războiului, a devenit pentru unii o adevărată „fabrică” de bani, şi asta din cauză că legea este una extrem de permisivă. De-a lungul timpului, ea a suferit diverse modificări, astfel că, astăzi, cei născuţi înainte de 1945 care pot dovedi cu ajutorul a doi martori, de bună credinţă sau nu, că s-au refugiat în timpul războiului primesc câte 100 de lei pe lună pentru fiecare an de refugiu.

De aceea, numai în Cluj există 28.000 de refugiaţi din care la ora actuală 19.000 sunt în plată.

O sursă care doreşte să-şi păstreze anonimatul a trimis redacţiei FTR.ro o plângere care a fost înaintată şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Cluj. În plângere, acesta prezintă fapte reale, date şi exemple concrete despre cum a fost manevrată legea pentru refugiaţi în alte scopuri decât cele legale.

Cum pui mâna pe o indemnizaţie de refugiat?

Totul începe în mijlocul satului, unde bătrânii se adună şi deapănă amintiri de pe vremea războiului. Câţiva dintre ei pot dovedi cu acte că au fost acolo şi au fost supuşi persecuţiilor etnice. Din „mărinimie” îi ajută şi pe ceilalţi care nu au actele care trebuie pentru dosarul ce urmează să fie depus la Casa de Pensii Cluj. Cum? Două persoane dau declaraţii în faţa unui notar cum că o a treia, cea pe care doresc să o ajute, s-a refugiat cu ei, adică îl ştiu ca refugiat. Actele necesare întocmirii unui dosar sunt: acte de la Arhivele Naţionale care arată sunt înregistraţi ca refugiaţi, iar dacă actele nu există e nevoie doar de două declaraţii date în faţa unui notar de la doi martori care au deja actele şi pot dovedi că au fost refugiaţi.

Şase ani de război sunt echivalentul a şase ani de refugiu, iar beneficiile ulteriore sunt: indemnizaţie de 600 de lei lunar, asistenţă medicală şi medicamente gratuite, transport urban gratuit, şase călătorii dus-întors cu trenul la clasa I pe an, şase călătorii dus-întors cu mijloce auto sau fluvial, un bilet pentru tratament în staţiunile balneoclimaterice, scutirea de la plata taxelor radio şi TV, abonamente Romtelecom gratuite, loc de veci gratuit şi scutirea de la plata impozitelor.

Istoria bate realitatea!

În urma Dictatului de la Viena din anul 1940, Ungaria a pus stăpânire pe Ardealul de Nord. Graniţa între teritorii a fost trasată la întîmplare, astfel că în Ardealul de Nord, parte ocupată de Ungaria, au rămas sate cu locuitori etnici români, iar în Ardealul de Sud, teritoriu rămas României, erau cuprinse sate cu etnici maghiari. Persecuţiile la care au fost supuşi cetăţenii se referă la injurii sau ameninţări şi forţări de părăsire a gospodăriilor. Fenomenul persecuţiilor venite din partea ambelor state asupra cetăţenilor de etnie minoritară nu a durat mult, potrivit documentelor istorice, şi erau extinse numai la nivelul satelor din apropierea graniţei.

Astăzi, dosarele acceptate la Casa de Pensii Cluj arată că cetăţenii români care erau teoretic pe teritoriul ţării erau persecutaţi tot de români, iar în Ardealul de Nord cetăţenii maghiari, de cei care erau la conducere. Sutele de poveşti care „bat” istoria ajung zilnic la urechile celor de la Casa de Pensii Cluj  şi Arhivele Naţionale din Cluj.

„Numărul lor este foarte mare, însă avem de-a face cu un cadrul legislativ permisiv. Există o comisie care verifică actele, însă verificarea neregulilor şi a cazurilor false ar trebui făcută de poliţie şi instanţele de judecată. La început ne ghidam după Arhivele Naţionale care ne indicau exact satele unde ar trebui să fie refugiaţi. După care legea a fost modificată, iar refugiaţi erau atât cei care erau pe teritoriul Ungariei, cât şi de pe cel al României. Acum le permite tuturor celor care sunt născuţi înainte de 1945. Mai avem în jur de 2.000 de cereri depuse la Casa de Pensii Cluj care urmează să fie verificate”, a declarat Claudia Antoci, CAS Cluj.

În afară de suma de plătită pentru indemnizaţii, în luna ianuarie Casa de Pensii Cluj a mai plătit din bugetul statului următoarele: abonamente gratuite Romtelecom în valoare de 348.169 de lei, abonamente transport călătorie 400.000 de lei şi taxe poştale în valoare de 53.522 de lei.

Refugiaţii nu apar în documente!

Potrivit informaţiilor oferite de conducerea Arhivelor Naţionale Cluj, anul trecut au fost 4.200 de dosare în care oamenii au cerut documente din partea instuţiei care să îi ateste ca fiind refugiaţi. Toate dosarele au fost clasate drept „negative”, existând maximum zece cazuri în care au fost găsite persoane, dar care sunt de etnie maghiară.

În denunţ se arată faptul că există situaţii în care unii români par a se fi refugiat pe teritoriul Ungariei.

„Actualmente 99% din refugiaţi nici nu pot fi găsiţi în acte, cei mai mulţi sunt fugiţi din cauza operaţiunilor militare din ’44. Avem 4.200 de dosare pe care scrie negativ deoarece nu figurează în documente. Anul trecut dacă am găsit 10 sau 20 de refugiaţi”, a spus directorul Arhivelor Naţionale Cluj, Ioan Drăgan.

Refugiul este invocat adesea în poveştile celor care vor să obţină o indemnizaţie generoasă din partea statului şi pe fondul operaţiunile militare din august 1944, dar care nu au legătură cu refugiul şi legea gândită de parlamentari.

„La Cluj este o nebunie!”

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Refugiaţi din România, prof. dr. Alexandru Porţeanu, este şi el surprins de numărul mare de refugiaţi de la Cluj.

„Nu sunt 28.000 şi nu sunt nici măcar 10.000 de refugiaţi la Cluj. Eu am o statistică la nivelul întregii ţări care îmi arată că numărul lor este în scădere, nu în creştere. Mă sună oameni din sate în care nu se justifică refugiul. La Cluj este o nebunie. Au înnebunit oamenii”, spune prof. dr. Porţeanu.

În primii ani după promulgarea Legii 189 din 2000, Casa Judeţeană de Pensii refuza dosarele, astfel că s-a ajuns în instanţă. Numeroasele procese pornite pe baza nemulţumirii refugiaţilor care nu erau recunoscuţi de Casa de Pensii Cluj a dus la un recurs promovat de procurorul general în interesul legii. Astfel că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul şi a hotărât că, indiferent de etnia celor persecutaţi, pensia trebuie acordată. Din anul 2005 a sosit vremea „traficanţilor de influenţă”.

Mii de infracţiuni, iar legea nu mai poate fi modificată

În anii 2003-2005, avocatul Attila Sandor Szocs a avut în jur de 300 de procese în care a reprezentat refugiaţii clujeni în lupta cu Casa de Pensii Cluj. Acesta spune că numărul prezentat în denunţ este foarte mare şi că experienţa de pe latura penală îi spune că, dacă este adevărată situaţia, este vorba despre mii de infracţiuni şi asta numai în socotind câte două cazuri de mărturie mincinoasă pentru fiecare refugiat fals. „Organele statului să îşi facă datoria! Atunci când eu îi reprezentam pe cei circa 300 de refugiaţi au venit la mine colectivităţi formate la nivelul satului. Le-am atras atenţia ca nu cumva să nu se furişeze un singur caz de fals refugiu şi mărturii mincinoase pentru că va compromite cauza în faţa instanţei de judecată. Acele procese s-au desfăşurat sub control judecătoresc. Referitor la denunţul care s-a formulat, aveam anumite informaţii despre asemenea lucruri, dar mă şochează numărul mare de «refugiaţi». Ce se va întâmpla în continuare cu plângerea formulată nu pot să apreciez. După cum am citit din plângere am constat că sunt descrise cazuri reale. Procuratura trebuie să verifice dacă sunt reale sau nu acele date şi să facă datoria. Să nu uităm şi faptul că urmează campanie elctorală în 2012 şi 20.000 de voturi contează foarte mult”, a explicat Attila Sandor Szocs pentru FTR.ro.

Potrivit avocatului clujean, legea nu se mai poate modificată. Soluţia ar fi să se pună un termen scurt în care se mai pot depune astfel de cereri, însă Szocs se teme că deja toţi cei care s-au născut în acea perioadă au făcut demersurile.

Ramona Arotăriţei, www.ftr.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.