“N(AUM)”, în capitala Suediei, de Ziua Limbii Române
Pentru a aniversa Ziua Limbii Române şi în contextul centenarului Gellu Naum, Institutul Cultural Român de la Stockholm a invitat în capitala suedeză spectacolul de teatru N(AUM), conceput în urma atelierelor de creaţie conduse de Oana Pellea, după textele scriitorului suprarealist, şi produs în 2014 de UNTEATRU. Spectacolul le are în distribuţie pe Oana Pellea şi Cristina Casian, regia fiind semnată de Mariana Cămărăşan. Reprezentaţia în limba română (cu supratitrare în limba engleză) va avea loc pe 29 august, la ora 19.00, pe scena teatrului Dieselverkstaden.
Actriţa Oana Pellea descrie spectacolul ca fiind „un univers, o uşă spre o altă realitate, un vârtej de cunoaştere, un labirint de iniţiere”. Considerat deja un spectacol de referinţă, datorită montării inedite şi a interpretării de excepţie, N(AUM) devine din ce în ce mai vizibil la nivel naţional şi internaţional. Spectacolul a fost prezentat în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu de anul acesta şi a intrat în selecţia oficială a Festivalului Naţional de Teatru, ediţia 2015. În această vară îşi va continua periplul internaţional început la Bruxelles în luna februarie, cu reprezentaţii care vor avea loc la Stockholm, Londra şi în alte mari centre culturale europene.
Gellu Naum (1915-2001) a făcut parte din grupul suprarealist român alcătuit din Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu ş.a., a cărui activitate, deosebit de intensă între anii 1945-1947, l-a făcut pe André Breton să afirme: „Centrul lumii s-a mutat la Bucureşti”. Timp de aproape două decenii după instalarea regimului comunist, Gellu Naum nu şi-a putut publica poemele suprarealiste, dedicându-se literaturii pentru copii şi traducerilor. În afara ţării, opera lui Gellu Naum a început să circule din nou abia după 1990, când a fost tradusă în engleză, germană, franceză, norvegiană ş.a. Naum continuă să fie un reper important pentru autorii români: Herta Müller spunea despre Naum că reprezintă „cea mai bună literatură română din ultimii 50 de ani pe care o ştiu”, în timp ce Mircea Cărtărescu îl descrie drept „oracolul unei mari religii”.
aum.jpg)
Oana Pellea şi Cristina Casian în spectacolul (N)aum
După reprezentaţie, Oana Pellea va prezenta publicului vorbitor de limba română volumele Jurnal 2003 – 2009 (Oana Pellea, Ed. Humanitas 2009) şi Să rîdem cu Nea Mărin (Amza Pellea, Ed. Humanitas 2014). La apariţia Jurnalului Oanei Pellea, Ioana Pârvulescu îi scria astfel autoarei: „Dragă Oana, m-a uimit să găsesc în notaţiile tale lucrul pe care numai scriitorii adevăraţi îl au: amprenta stilistică. Jurnalul tău are un ton inconfundabil şi, pentru că nu rezultă din el că ai experienţa scrisului, nu pot decât să constat că ai talent. Cuvintele tale au mimică, au gestică, au tot ce le trebuie. Şi inteligenţă”.
Să rîdem cu Nea Mărin este o selecţie de manuscrise ale marelui şi îndrăgitului actor Amza Pellea, realizată de fiica acestuia: „Foarte puţină lume ştie că textele cu Nea Mărin sunt scrise în totalitate de el, de Amza. Un umor sănătos, fără pic de vulgaritate, un umor cu o ţâră de poezie, un umor curat. Ţi-e drag să citeşti, dar se mai întâmplă ceva: nu numai că parcă îi auzi vocea, dar ai impresia că îţi şi apare în faţa ochilor Nea Mărin din Băileşti… hâtru, sănătos, vesel”, mărturisea Oana Pellea.
Spectacolul N(AUM) este prezentat la Stockholm cu sprijinul Guvernului României şi al Ambasadei României în Regatul Suediei.
Expoziţie personală Raluca Popa
Imagini din expoziţia Ralucăi Popa de la ICR Stockholm
Sediul ICR Stockholm va găzdui, în perioada 28 august – 30 noiembrie, prima expoziţie personală a artistei Raluca Popa în Europa de Nord. Expoziţia, cu numele Două titluri, este rezultatul unui dialog între artista din România şi curatorul suedez Jonatan Habib Engqvist, pornind de la diferenţele de repere personale şi culturale în materie de compoziţie vizuală în arta contemporană. Vernisajul expoziţiei va avea loc joi 27 august, în prezenţa artistei Raluca Popa şi a curatorului suedez, care vor prezenta proiectul publicului.
Proiectul de expoziţie este unul site-specific, porneşte de la un film regizat de Ingmar Bergman, şi va cuprinde lucrări recente şi noi, desenate direct pe pereţii sălilor de expoziţie ale institutului. Lucrările Ralucăi Popa au deseori ca suport peretele, calitatea imaterială a lucrării de artă, de bun care nu poate fi deţinut sau tranzacţionat, fiind unul din aspectele pe care artista la urmăreşte în practica sa. Construită asemenea unui film, expoziţia de la ICR Stockholm implică vizitatorul şi îi oferă acestuia funcţia de editor, firul narativ putând fi recompus prin simpla mişcare în spaţiu.
Proiectul porneşte de la experienţa întâlnirii cu o altă cultură sau limbaj prin intermediul artei şi analizează procesul de receptare a unei imagini atunci când nu doar limbajul necesită traducere, ci şi contextul cultural. Fie că e vorba despre expoziţii de grup internaţionale, fie că e vorba despre experienţe personale, procesul decodării imaginii în afara contextului în care aceasta a fost creată deschide noi posibilităţi pentru opera de artă în sine. În biografia Ralucăi Popa, momentul decodării şi construcţia unor scenarii alternative a ocupat un loc important încă din copilărie, când artista urmărea filme în limbi necunoscute la cinematograful unde bunicul ei era proiecţionist.
Raluca Popa (n. 1979) a studiat la Byam Shaw School of Art/ Central Saint Martins din Londra şi la Universitatea de Artă şi Design din Cluj. Dintre proiectele la care a participat, amintim: în 2015, expoziţia personală Turning Something Plain into a Circle, la Ivan Gallery din Bucureşti, expoziţia de grup Mapping Bucharest: Art, Memory, and Revolution 1916-2016 la MAK, în cadrul Bienalei de Artă de la Viena, expoziţia Une autre cité la centrul de artă Tranzit din Bucureşti; expoziţia Other Rooms la Galeria Plan B, Cluj; în 2014 expoziţia Dispositions in Time and Space la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti şi expoziţia And Yet There Was Art! la Leopold Museum din Viena; în 2013, expoziţia şi publicaţia Dear Money la Salonul de Proiecte din Bucureşti; What We Destroy and Celebrate at the Same Time la Salonul de Proiecte, Bucureşti (2012); în 2011, expoziţia colectivă The Garden View la Galeria Andreiana Mihail din Bucureşti, Aşa cum mă doreşti, expoziţie colectivă la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal din Sibiu în 2010.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.