Ce înseamnă împrumuturile pe bandă rulantă ale statului din ultima perioadă

La începutul acestei săptămâni, Ministerul Finanţelor Publice, condus de Anca Dragu, a împrumutat 500 de milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea reziduală la 45 de luni, la un randament mediu de 2,25% pe an. Săptămâna trecută, același minister a împrumutat 313 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea reziduală la 11 ani, la un randament mediu de 3,98% pe an. În cadrul unei sesiunii suplimentare la emisiunea de 313 milioane de lei, Finanțele au mai atras 7,5 milioane de lei. În luna mai, împrumuturile au fost de 3,6 miliarde de lei prin emisiunea de obligațiuni de stat și certificate de trazorerie. Cumulat, în primele cinci luni ale anului, Trezorerie a împrumutat aprozimativ 22 miliarde de lei și 775 milioane de euro de pe piața internă.

În perioada următoare, statul român se va împrumuta cu peste 15,5 miliarde de euro. Finanțele au anunțat că vor să împrumute 1,5 miliarde de euro de la instituțiile financiare pentru a susține scadența în 2016 a unor euroobligațiuni și cu 3 miliarde de euro prin emiterea de obligațiuni pe piața internațională pentru consolidarea rezervei valutare a Trezoreriei. În plus, Finanțele urmează să emită și să vândă titluri de stat în valoare de aproape 50 de milioane de lei.

“Nu se precizează destinaţia acestui împrumut. Probabil că va fi un ‘credit de nevoi personale’ cu ipotecă contractat de stat, ipoteca urmând a fi pusă pe veniturile pe care Statul le încasează de la noi (dar pe care omite să le încaseze de la cei care practică optimizarea fiscală şi de la evazioniştii pe care fiscul, cu tot cu antifrauda sa spărgătoare de nunţi, s-a obişnuit să nu îi vadă sau să nu îi deranjeze). Banii, mai mult că sigur, vor merge către acoperirea găurii create în buget de proastă colectare a veniturilor la bugetul de stat. De altfel, comunicatul MFP chiar spune că cei 3,75 miliarde de lei care, în decursul lunii iunie 2016, vor fi colectaţi de la bănci din subscrierile de către acestea de obligaţiuni şi certificate de trezorerie cu dobânda de 2,25% pe an, vor merge către ‘refinanţarea datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetului de stat’”, susține avocatul Gheorghe Piperea, cunoscutul apărător în instanță a clienților băncilor.

Potrivit acestuia, titlurile de stat în valoare de 11 miliarde de euro euro nu vor putea fi achiziţionate decât în proporţie foarte mică de populaţie (probabil, sub un miliarde de lei). “Restul va fi destinat băncilor, fondurilor de investiţii şi instituţiilor financiare internaţionale (50% piaţa internă, 50% piaţa externă).
Pentru cumpărarea acestor titluri de stat, băncile vor primi o dobânda minimă de 2,25% pe an. În condiţiile în care dobânda la depozitele atrase de la populaţie şi de la firme este de sub 1% (şi să nu uităm că Euribor şi Libor sunt şi vor rămâne ani de zile la niveluri negative), înseamnă că Statul român e o bună vacă de muls în condiţiile deşertului de oportunităţi pe care, singure, şi l-au creat băncile (populaţia la urăşte, firmele le evită). De altfel, se vede uşor foamea uriaşă de astfel de titluri, din moment ce o emisiune de 500 de milioane de lei, derulată ieri (luni, n.r.), a fost supra-subscrisă de două ori şi ceva – băncile au oferit 1,2 miliarde de lei pentru această emisiune de doar 0,5 miliarde. În plus, titlurile de stat au risc zero în portofoliul băncilor, deci plasamentul în astfel de titluri ameliorează ratingul (eventual, deteriorate) al unor bănci şi le permite altora să se împrumute mai ieftin pentru a-şi refinanţa plasamentele în credite”, a mai spus Piperea.

Acesta susține că cea mai mare parte din aceşti bani, care ar trebui să fie atraşi într-o singură luna, iunie (e vorba de 3,75 miliarde de lei) sunt necesari „refinanţării” unui alt credit obligatar, scadent tot în iunie. “Deci, că şi mulţi consumatori, care nu mai pot să îşi achite la scadenţă toate datoriile, şi statul este în această situaţie, doar că are cu ce să se refinanteze : statul se împrumută din nou, rostogolind datorii mai vechi, în timp ce consumatorul „trebuie” să poarte jugul până la final (şi, uneori, şi după). În mod evident, refinanţarea statului se face cu costuri mai mari. Trebuie să câştige, totuşi, şi cineva din asta, nu? Bănci, intermediari, consultanţi…”, a afirmat Piperea.
În final, avocatul s-a referit la împrumutul de 1,5 miliarde de euro destinat consolidării rezervei valutare a Trezoreriei statului, care urmează a fi contractat de la instituţiile financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială sau, după caz, Comisia Europeană ori BCE). “Vă reamintiţi, desigur, că şi împrumutul din 2010 luat de la FMI şi de la CE, în valoare cumulată de 20 miliarde de euro, a fost destinat, în proporţie de peste 60%, ‘consolidării rezervei valutare’, dar nu a statului, ci a BNR (ce a făcut BNR cu aceşti bani e alt subiect, tot atât de preocupant, dar discuţia se amână pentru altă ocazie). Şi, desigur, bugetarii, pesionarii şi părinţii aflaţi în îngrijirea copiilor mici îşi reamintesc că acel împrumut din 2010 a fost însoţit de cele mai dure măsuri de austeritate din întreagă Europa – 25% reduceri de salarii, 15% reduceri de pensii şi indemnizaţii, sute de mii de concedieri, un milion de falimente personale. Acelea au fost condiţiile puse de FMI şi CE (despre care am aflat, ulterior, de la un fost preşedinte FMI, că au fost supralicitate de Isărescu şi Băsescu). Nu văd niciun motiv că aceste condiţii să nu fie reluate. Dimpotrivă. Practic, acesta va fi programul de guvernare impus guvernului, politic, sau tehnocrat, care se va fi instalat după alegerile din decembrie 2016”, a spus Piperea, care a încheiat că “viitorul arată roz, cu o tentă pronunţată de violet (de la vânătăi)”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.