Ce știm noi și ce află CEDO

Populația României a scăzut în ultimii ani cu vreo câteva milioane de oameni liberi. În schimb, ,,populația“ penitenciarelor a rămas aproape la fel. De pe urma grațierii propuse de Guvernul PSD vor beneficia aproximativ 2.500 de persoane aflate în detenție. Dar vor beneficia degeaba: în circa un an, majoritatea celor grațiați se vor întoarce la pușcărie și vor trăi în condiții la fel de mizerabile ca acum.

Ministrul Florin Iordache a declarat de curând că a discutat despre necesitatea unei grațieri cu asociațiile profesionale ale magistraților și cu reprezentanții lucrătorilor din penitenciare, lăsând astfel de înțeles că s-ar bucura de acordul celor invocați. Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România“ a anunțat însă că membrii săi nu împărtăşesc opinia ministrului: „Faptul că problema cazării deţinuţilor la un nivel compatibil cu dispoziţiile UE nu a fost rezolvată de decidentul politic la peste 5 ani de la primele condamnări CEDO (…) creează impresia că acest fenomen este folosit, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care să zădărnicească lupta contra corupţiei sau a infracţionalităţii, în general“. Prin urmare, „puterea legislativă şi puterea executivă sunt responsabile pentru condamnările privitoare la condiţiile din penitenciare, având în vedere că nu au luat în timp util măsurile legale şi administrative adecvate pentru evitarea şi stoparea suprapopulării penitenciarelor“.

Dan Voiculescu, „mogulul“ pușcăriaș, care a sperat că „va pune șaua“ pe justiție

Vrem, nu vrem, trebuie să construim închisori

La rândul său, Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP), susține că sindicaliștii pe care-i reprezintă nici nu susțin și nici nu se opun grațierii. Dar și că aceasta nu este soluția reală a crizei din penitenciare. „Trec anii și, în relația cu CEDO, după ce România a devenit membră UE, nu reușim să îndeplinim normele, ci doar să căutăm genul acesta de supape, ca să amânăm amenzile.“ Liderul SNLP consideră că degeaba se cheltuiesc bani de la buget pentru soluții de moment: „Noi nu reușim să ne gândim decât la remedii compensatorii: grațieri, amnistii și altele de genul acesta“. Teoroc este de acord că asemenea măsuri pot aduce „o depresurizare“ a penitenciarelor, dar aceasta nu va dura mult timp: „Statistic și istoric vorbind, dacă vă uitați pe efectivele ante și post-grațiere, durează maximum un an și ceva până când efectivele se reîntregesc“. Singura soluție cu adevărat viabilă ar fi construirea unor penitenciare noi. „Cu toate măsurile, cu toate sancțiunile și pedepsele neprivative de libertate, cu cei care sunt în grija probațiunii (circa 40.000 de oameni), populația din penitenciare s-a stabilizat la circa 28.000 și nu mai scade. A scăzut de la 30.000 și ne-am oprit. Va trebui să facem ceva, pentru că avem un deficit de circa 9.000 de locuri de cazare.“

9.000 de locuri de cazare deficit în penitenciarele din România

Spusele lui Teoroc sunt confirmate de site-ul Ministerului Justiției, care prezintă starea sistemul penitenciar, așa cum era pe 30 iunie 2016, dată la care în România existau 28.234 persoane private de libertate. În penitenciare există 8.490 de angajați care lucrează cu deținuții, iar costul întreținerii unei persoane aflate în detenție este de 783,80 lei/lună. ,,Conform standardelor Consiliului Europei, transpuse în România prin Ordinul ministrului Justiției nr. 433/2010, fiecărui deținut trebuie să-i fie alocat un spațiu de 4 metri cubi pentru deținuții încadrați în regim de detenție de maximă siguranță și închis, respectiv 6 metri cubi pentru cei în regim de detenție semideschis și deschis. Ținând seama de aceste standarde, închisorile din România asigură doar 18.826 locuri pentru 27.457 de deținuți. Așadar, există un deficit de 9.408 de locuri.“

Prof. Gh. Mencinicopschi – ani de închisoare în „afacerea ICA“

Deținuții VIP

La scurt timp după ce s-a aflat de modificările legislative promovate de Guvernul Grindeanu, politicienii PSD s-au dat peste cap ca să demonstreze că grațierea i-ar avea în vedere pe deținuții care-și duc zilele înghesuiți câte 70 într-o celulă. Presa și analiștii politici au catalogat scopul acestui demers ca fiind altul: eliberarea cât mai rapidă a unor politicieni aflați după gratii. Iar asta, în ciuda faptului că aceștia nu au trăit niciodată în condițiile pe care le deplâng inițiatorii actualei legi a grațierii. Primul deținut VIP care vine în mintea oricui este Dan Voiculescu. Condamnat la zece ani de pușcărie, acesta a împărțit celula doar cu prof. Mencinicopschi, coinculpat în ,,dosarul ICA“, cu fostul ministru Sorin Pantiș, plus un alt deținut mai puțin celebru decât „colocatarii“ lui.

Fostul ministru liberal Relu Fenechiu are un „regim locativ“ chiar mai lejer decât Voiculescu: împarte o celulă de patru locuri doar cu Lucian Fenechiu, fratele său, coinculpat în dosarul „Transformatorul“. Un pic mai înghesuit a trăit în pușcărie Adrian Năstase, pe vremea în care era „Deținutul N0049“. El a împărțit celula cu Emilian Cutean, fostul lui subaltern de la guvern, cu Cristian Vasile, coinculpat în dosarul „Trofeul Calității“, și cu Corneliu Iacubov. Viață „grea“ de pușcăriaș VIP a avut și Cristi Borcea, ale cărui aventuri amoroase, chiar cu diverse angajate din penitenciar, sunt deja celebre.

Cristi Borcea – „amantul feroce“ care și-a găsit iubirile în pușcărie

„Iadul românesc“, pe masa CEDO

Cu doar câteva ore înainte de aflarea sentinţei, Dan Voiculescu s-a lăudat că nu se teme de puşcărie, fiindcă în tinerețe a trăit în condiţii foarte grele: „Ca să zic așa, eu am un mare noroc: până la 34 de ani am stat cu soția și cu doi copii într-o casă de 24 de metri, cu o sufragerie de 8 metri. Şi, ce-i mai interesant, WC-ul era în curte. Când ai trăit în aceste condiții, nu cred că condițiile de la penitenciar pot fi mai rele decât alea“. Ba pot fi, „Dom’ Profesor“, dar pentru alții. Pentru deținuții obișnuiți, pușcăriile sunt iadul pe Pământ. Iar asta rezultă din deciziile prin care CEDO a condamnat România pentru mizeria din pușcării. Marius Vulpe, președintele ANP, a anunțat că, între 2011 și 2016, CEDO a pronunțat 510 condamnări în urma cărora statul român a fost obligat să plătească 3.132.429 de euro şi 10.000 de franci elveţieni unor deținuți care au reclamat condițiile mizere din pușcării. Spre exemplu, într-o singură zi, pe 18 iunie 2015, CEDO a dispus ca statul român să achite 164.150 euro, pentru încălcarea art. 3, privitor la interzicerea torturii din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, articol care prevede că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor ori tratamentelor inumane ori degradante“.

Astfel, în dosarul „Oprea și alții vs România“, CEDO a decis ca statul român să achite daune morale de 161.700 euro celor 20 de români care au reclamat condițiile inumane din penitenciare. Printre cei 20 s-a numărat și fostul deputat PDL Mihail Boldea.

Condamnat pentru corupție, Fănel Păvălache, fost consilier al lui Șerban Mihăilescu, a dat statul român în judecată pentru că, în timp ce era arestat preventiv, a fost obligat să stea în celulă cu deținuți fumători, ceea ce l-a îmbolnăvit de bronșită astmatiformă. Motiv pentru care CEDO a obligat statul român să-i plătească daune morale de 10.000 de euro, plus 1.800 de euro cheltuieli judiciare.

Condamnatul Relu Fenechiu se lăfăie împreună cu fratele lui într-o celulă de patru locuri

Detenție ca-n țările bananiere

În ceea ce privește condițiile mizerabile de detenție, majoritatea plângerilor la CEDO descriu o realitate specifică, mai curând, unor țări bananiere. Celule supraaglomerate, în care, în medie, sunt obligați să trăiască circa 70 de condamnați. La asta se adaugă lipsa căldurii din timpul iernii și căldura sufocantă și lipsa ventilației în timpul verii. Mizeria din pușcării este accentuată de păduchii și ploșnițele care colcăie prin saltelele și păturile vechi de când lumea, plus gândacii și șobolanii care au ajuns să nici nu se mai ferească de oameni și circulă nestingherit peste tot. Deseori, deținuții reclamă că apa pe care sunt nevoiți să o bea este plină de rugină, dar și de tot soiul de viermi. La toate acestea se adaugă promiscuitatea morală, prezentă printre deținuții obligați, de multe ori, să doarmă câte trei în două paturi. Iar în astfel de condiții, nu ar mai trebui să mire pe nimeni că, din cele 98 de decese înregistrate în penitenciare în cursul anului 2016, 11 au fost cazuri de suicid.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.