Cu Băsescu vom da teză, cu Merkel vom lucra la raboteză

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, înainte de a pleca la Berlin, că șomajul în rândul tinerilor tinde să crească și că susține învățământul profesional. La Berlin, Angela Merkel a reușit să-și construiască o nouă tribună electorală în vederea alegerilor din toamnă, la care a convocat 20 de lideri europeni și miniștri ai Muncii, pentru a demonstra că Berlinul se pricepe nu numai la impunerea măsurilor de austeritate.

„Vreau să plecăm de la realitățile noastre. Șomajul în rândul tinerilor reprezintă 23,8% din totalul șomerilor. Este un șomaj care a crescut, față de 2012, cu un procent. Tendința șomajului este să afecteze tot mai mare tinerii. Al doilea lucru. Avem trei regiuni în care șomajul în rândul tinerilor depășește 25% iar programele vor trebui îndreptate spre zonele în care șomajul este în creștere sau a depășit limita de 25%. În discuțiile pe care le vom avea la Berlin voi sublinia măsurile legislative care s-au luat în România pentru a stimula angajarea tinerilor în câmpul muncii’’, a spus Traian Basescu inaintea de plecare la Berlin, in contextul scandalului legat de spaga la bac.

„Acum câţiva ani spuneam de fapt că nu avem meseriaşi, fie că vorbeam de mecanici, mecanici auto, tinichigii, ospătari. Poate nu a fost cel mai fericit mod de a o spune, dar e clar că o şansă pentru tineri este învăţământul profesional. E şansa de a-şi găsi un loc de muncă după şcoala profesională, care durează doi ani”, a spus Băsescu.

Băsescu: universitarii parlamentari sabotează învățământul profesional

„Sper ca şi părinţii şi copiii să înţeleagă că a avea o meserie e garanţia poate nu a prosperităţii, dar a unui trai decent. Ştiu că acest concept intră în coliziune puternică cu interesele universitarilor parlamentari. Atât în trecut, prin desfiinţarea şcolilor profesionale, cât şi azi se manifestă tendinţa de a desfiinţa acest învăţământ profesional pentru ca multele universităţi inventate pe tot cuprinsul ţării să aibă materie primă plătitoare”, a spus şeful statului.
El a insistat asupra renunţării la mercantilismul din sistemul de educaţie din România.

„Ori înţelegem că avem obligaţia să renunţăm la mercantilismul din educaţie şi să dăm şanse copiilor, ori, dacă nu, vom avea generaţii sacrificate. Eu voi rămâne susţinător fără rezerve al consolidării învăţământului profesional în România”, a mai spus Băsescu.

Întreaga Europa se confruntă cu un șomaj teribil în rândul tinerilor de până la 25 de ani.Media UE este de 23,8%, cu situații limită în Grecia (59,2%) și Spania (56,6%). Franța se situează în jurul a 25% șomaj in rândul tinerilor. Germania, cu un șomaj de 8% se consideră în postura de a da lecții partenerilor europeni.

’’Mare operațiune politico-mediatică astăzi la Berlin pentru cancelarul german, care va găzdui un cvasi-summit european consacrat angajării tinerilor. Angela Merkel vrea să arate tuturor vecinilor că țara sa nu este bună doar la dictat măsuri de austeritate țărilor in dificultate, dar și la implicarea în măsurile pentru ieșirea din criză și împotriva șomajului’’, așa caracterizează Les Echos evenimentul la Berlin. Fără îndoială este și o mișcare electorală înaintea vacantei de vară a politicienilor, astfel încât la toamna, în apropierea alegerilor, Merkel sa beneficieze și de o imagine mai bună în ochii electoratului de stânga nehotărat. Adică Merkel încearcă să-și marginalizeze rivalul social-democrat, Peer Steinbruck, cel care deja a făcut într-atâtea gafe încât nu mai speră decât la un post de vicecancelar într-o mare coaliție condusă de eterna Merkel.

Așadar acesta este contextul în care Traian Băsescu găsește potrivit a se gândi la viitorul învățământului românesc, cântând în același timp în struna Angelei Merkel. Cancelarul german, cum a arătat și publicația economică franceză citata, dorește să demonstreze că se gândește și la măsuri pentru ieșirea din criză. Însa soluția pe care o ofera nu este alta decât impunerea modelului german de învățământ și de reformă a pieței muncii, iar fondurile cu care UE dorește să pună în practică reformele sunt ridicole. Ultimul Consiliu Europeana a decis alocarea 6 miliarde de euro pe întreg intervalul 2014-2020, la care se mai pot adăuga fonduri europene necheltuite. Având în vedere bugetul total de un miliard de euro și amploarea șomajului în rândul tinerilor, suma nu poate avea vreun efect.

Cât despre modelul german, fără îndoială că acesta a dat rezultate remarcabile, având în vedere rata scăzută a șomajului. Numai că Germania a ajuns să cunoască o penurie accentuată de tineri calificați. Si astfel, modelul german se reduce acum la atragerea tinerilor calificați din alte state, prin programul ’’The job of my life’’, adresat cetățenilor europeni cu vârste între 18 și 35 de ani, pe care Berlinul speră să-i transforme în viitorii medici și informaticieni ai țării. Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie din Germania, Achim Dercks se plânge însă că programul nu a atras suficienți tineri, din cauza barierei lingvistice și a nerecunoașterii diplomelor în unele landuri.

Germania reproșează altor state din UE că nu iau decizii interne pe măsura durității competiției la nivel internațional și că nu așteaptă decât o ipotetică reîntoarcere a creșterii economice. Pe de altă parte, vicecancelarul liberal Philip Rosler sintetizează modelul german în următoarea chemare: ’’Veniți în Germania! Formați-vă la noi! Economia noastra suferă în fiecare an de lipsa a zeci de mii de muncitori’’. Și tot mai mulți sunt tinerii europeni care văd în Germania un El Dorado, a doua cea mai mare exportatoare țară din lume, dupa China.
Să fie acesta sistemul pe care președintele Băsescu dorește să-l transplanteze in România?

Mai departe, actualul sistem german, instituit de fostul cancelar social-democrat Gerhard Schroeder, prin reformele Hartz, de la începutul anilor 2000, este unul al mini-joburilor, plătite cu până la 450 de euro pe luna, pentru 20 de ore de muncă pe săptămână, fără contract de muncă și fără asigurări sociale. În aceste condiții, deținătorii unui asemenea mini-job sunt dependenți de partenerul de viață, dacă acesta este angajat cu contract de munca. Decesul sau un divorț pot duce la o dramă în familia respectivă. Orice companie, de la IMM-uri și până la multinaționale pot angaja, și chiar sunt încurajate, în sistemul mini-job. Condiția, de nerefuzat pentru patron, este ca salariul să nu depășească 450 de euro pe lună.

Sistemul prezentat aproape că este instituit, informal, şi în România, el netrebuind decât legalizat, spre liniştea investitorilor. Cu diferenţa că salariile vor fi mult mai mici decât în Germania (odată ce 400 de euro reprezintă acum salariul mediu pe economie în România) şi că numărul de ore cerut pentru un mini-job va fi mult mai mare.
Numai că în Germania acest sistem aduce beneficii imposibile în contextul legilor româneşti. În Germania, familiile (acolo unde este cazul), şi nu indivizii, sunt supuse impozitării. La fel stau lucrurile şi în ce priveşte asigurarea de sănătate: câtă vreme unul dintre soţi este şomer sau are un mini-job, el intră pe aceeaşi asigurare cu partenerul angajat într-o slujbă obişnuită. Însă în momentul angajării pe un loc de muncă full-time, fiecare devine responsabil pentru asigurarea sa. Oricât de lăudat ar fi sistemul german, aceste detalii îl fac greu transferabil în alte state. Însă dacă există voinţă politică şi un impuls de la forurile financiare internaţionale… orice este posibil.

Pentru cei care caută mai mult decat 450 de euro…’’A căuta un loc de muncă în Germania este foarte frustrant, pentru că ziarele nu contenesc să arate în ce stare bună este economia noastră. Dar, în realitate, niciunul dintre prietenii mei cu diplome nu găsește un loc de muncă decent, nici măcar o slujbă prost remunerată’’, spune o tânără din Germania, în vârstă de 26 de ani, citată de Le Monde.

Și nu în cele din urmă, elogiul adus de președintele Traian Băsescu si alti lideri europeni ’’strungului american’’ si invatamantului profesional este exprimarea frustă a unei realități: axarea sistemului de învățământ pe liniile directoare oferite de marile companii, fenomen ajutat mult de actualul proces Bologna. Acum, în plină negociere a celui mai important parteneriat economic dintre UE și SUA.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.