Portalul wnem.com din Statele Unite a descoperit zilele acestea că undeva, în sudul României, în săraca localitate Caracal, cetățenii se opun Brexit-ului. Mulți dintre locuitori au lucrat și lucrează în Marea Britanie după aderarea României la UE în 2007 iar dovada o reprezintă prezența unor autoturisme cu plăcuțe de înmatriculare britanice parcate pe străzile orașului.
Stelică Ciocan, de 41 de ani, vânzător de jucării, spune că verii lui lucrează în construcții în Marea Britanie și că Brexit-ul va îngreuna situația lor și a celorlalți români prexenți acolo. “Da, ar fi mai greu pentru noi, dar suntem obișnuiți cu greutățile. Trebuie să ne asumăm tot timpul riscuri pentru a reuși în viață”, sus’ine Ciocan. Chiar dacă nu lucrează în Regat, Ciocan este beneficiarul muncii altora pentru că el și toată România au primit doar anul trecut o jumătate de miliard de euro de la românii din Marea Britanie. Office of National Statistics număra în jur de 140.000 de rezidenți din România, dar mai mult ca sigur sunt mult mai mulți. Dacă britanicii votează “Leave”, acești confrați nu vor mai beneficia de drepturi de lucru și de asistență socială iar banii care se vor scurge din Marea Britanie în România vor fi mai puțini, astfel încât se va accentua deficitul contului curent și, în final, va spori presiunea asupra leului.
De altfel, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a atras atenția la lansarea Raportului asupra Stabilității Financiare că ieșirea Marii Britanii din UE va reprezenta un risc sistemic ridicat. Fostul ministru de finanțe Ioana Petrescu scrie în Economica.net că România ar putea primi mai puțini bani de la UE pentru că Marea Britanie este un net contributor la bugetul comunitar (8,4 miliarde de euro net în 2015). Țara noastră ar putea rămâne fără fonduri europene pentru că state precum Ungaria, Polonia și țările baltice sunt mult mai eficace în atragere de bani europeni. De asemenea, Brexit-ul va afecat studenții români plecați la studii în Regat. “Ei nu vor mai beneficia de taxele de școlarizare reduse, aferente studenților membrii UE și ar putea plăti taxe mult mai mari, așa cum se aplica acum celor are nu provin din țari UE. Acest lucru ar putea determina o reducere a numărului de studenți români care își permit o diploma britanică. De ce diferențe de preturi vorbim? De exemplu, universitatea Oxford are o taxă de școlarizare pentru anul 2016, pentru studenți din țari ale Uniunii Europene, de 9.000 de lire.
Studenții din țări UE pot lua un împrumut de la Guvernul britanic care să acopere total aceasta sumă. Pentru studenți internaționali, din afara Uniunii, taxa de școlarizare se ridica până la 22.000 lire și nu există acces la împrumut guvernamental. Dar asta nu e tot! La aceasta sumă se mai adaugă alte taxe de 7.000 de lire. Deci, vorbim de creșteri de până la 29.000 lire pe an, în anumite cazuri”, scrie Petrescu. Acordurile de liber schimb și reglementările commune ale UE nu se vor mai aplica între Marea Britanie și România și acestea ar trebui să fie renegiciate. Schimburile comerciale dintre cele două state se ridică undeva la 4 miliarde de euro, rulaj făcut în condițiile în care Regatul e membru UE. În interiorul Uniunii orice schimb comercial este scutit de taxe vamale și birocrația este redusă comparativ cu situația în care bunurile vin din afara UE. Conform statisticilor, Marea Britanie este al cincilea stat spre care România își trimite mărfurile, după volumul tranzacțiilor (după Germania, Italia, Franța și Ungaria). Exporturile României către Regat în 2015 au crescut cu 11% iar bunurile vândute au fost estimate la 2,38 miliarde de euro.
Britanicii cumpără de la noi mașini, tractoare, aparate și echipamente electrice și electronice, haine și produse farmaceutice. În schimb, românii cumpără utilake, motoare, echipamente radio și video, produse farmaceutice. Datele Institutului Național de Statistică arată că cetățenii britanici lasă în țara noastră anual în jur de 55-60 de milioane de dolari, în urma călătoriilor de afaceri sau a vacanțelor. În România sunt aproape 3.000 de companii cu capital peste 50% britanic, iar cifra de afaceri totală a acestora se situează undeva la 2,3 miliarde de euro. Cele mai mari companii sunt Europharm Holding, desprinsă din GlaxoSmithKline, Provident, Iveco Capital Leasing IFN, Alison Hayes, Debenhams, Primark, Faist Mekatronic etc.
Într-un studiu realizat de Global Counsel în 2015, se arată că România este la coada clasamentului privind impactul general asupra statelor din UE al ieșirii Marii Britanii, alături de Italia, Croația și Slovenia. Totuși, în 2013, 1,5% din PIB-ul României era reprezentat de exporturile către U.K., ponderea expusă pericolului, în eventualitatea Brexitului. Ioana Petrescu susține că o ieșire a Marii Brianii din UE înseamnă ca investitorii englezi din România și cei romani din Marea Britanie nu vor mai beneficia de facilitați ale UE, de standarde și de reglementari similare. “Acest lucru poate duce la o reducere a investițiilor și o reorientare a investitorilor către alte tari, dacă România nu își negociază facilitați separate cu Marea Britanie, după un eventual Brexit. Conform ultimului raport al Băncii Naționale Române privind stadiul investițiilor străine pe anul 2014, investițiile străine directe in Romania din Marea Britanie au fost doar de 1,5 miliarde euro, adică 2,5% din toate investițiile străine directe de la noi.
Conform aceleași surse, Marea Britanie se situa pe locul 10 între țările care investesc la noi. Luând in calcul faptul că volumul ISD din Marea Britanie nu este prea mare nici acum, când este membră UE, e posibil ca un Brexit să nu aibă un efect major asupra economiei noastre, prin reducerea invențiilor britanice”, scrie fostul ministru. Ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar ar putea promova o atitudine de antiglobalizare a UE și ar putea reduce apetitul pentru semnarea unor tratate de liber schimb precum Transatlantic Trade and Investment Partnership, între UE și SUA., spune Ioana Petrescu. Un astfel de tratat ar duce la o creștere de 0,25% pe an pentru economia României. Un studiu realizat de Unicredit Bank și prezentat de Dan Bucșa, lead ECE economist la UniCredit Bank Londra arată că existenţa referendumului pentru Brexit deja produce efecte (a se vedea întărirea dolarului). În cazul în care Marea Britanie ar opta pentru ieşirea din UE, riscul major pentru România nu ar veni nici din deprecierea cursului sau migrarea capitalurilor, ci din faptul că, fiind printre codaşe la absorbția fondurilor europene, investițiile deja începute vor rămâne fără finanţarea europeană. Irlandezii ar câştiga un atu istoric asupra englezilor, iar piaţa muncii din unele state UE ar avea puternic de suferit. Unicredit concluzionează că riscurile deprecierii euro pentru România în cazul Brexit este mult mai mică decât în Ungaria sau Polonia deoarece 85% dintre titlurile de stat românești sunt deținute de investitori din zona euro și nu din SUA sau Asia.
Mai mult, impactul pe cursul de schimb va fi destul de redus, iar dobânzile ridicate vor împiedica eventualele migrări masive de capitaluri. Oricum, este de așteptat ca Banca Central Europeană să intervină și să cumpere obligațiuni denominate în euro pentru a împiedica o depreciere masivă a euro față de dolar. Chiar dacă Germania nu va fi afectată în cazul Brexit-ului, din contra randamentul yield-urilor acestei țări vor coborî probabil sub zero, BCE va reuși spă stabilizeze situația. Cu toate acestea, vânzările masive de titluri de stat din Europa sau din țările emergente vor afecta mult mai puternic monedele, atât moneda unică, cât și monedele regionale, printre care și leul. Bucșa consideră însă că forințul unguresc și zlotul polonez se vor deprecia mult mai puternic (cu atât mai mult cu cât politica economic a statelor respecxtive este de depreciere a monedei naționale) decât leul românesc sau coroana cehească. Bucșa susține că leul ar putea atinge cotații între 4,55 lei și 4,60 lei pe termen scurt. După aceea este foarte probabil că BNR va interveni pentru a stopa o depreciere mai mare. O altă implicație a Brexit-ului este cea legată de forța de muncă și cum se vor schimba rapoartele pe piața muncii în funcție de acest indicator.
În cazul României, vorbim de 136.000 de români care muncesc oficial în Marea Britanie, adică 1,5% din totalul forței de muncă din România. Neoficial sunt mult mai mulți. Mare parte dintre ei se vor întoarce în țară și nu vor avea venituri. În concluzie, Brexit-ul va avea efecte și asupra României, dar nu devastatoare. Cel mai urât efect al Brexit-ului asupra țării noastre va fi cel legat de fondurile europene. Faptul că România are mereu o întârziere foarte mare în absorbția fondurilor UE s-ar putea să lase țara noastră fără finanțare deoarece, chiar dacă ieșirea efectivă a Marii Britanii s-ar produce după minimum doi ani și de atunci nu ar mai curge contribuțiile, România datorită întârzierilor în absorbție va impinge acest termen la 4-5 ani fapt care ar putea conduce la situația ingrată ca noi să rămânem fără fonduri, dar să continuăm să fim contributori.
Vineri, 24 iunie, la o zi după referendumul din Marea Britanie, moneda națională ar putea să încheie săptămâna la valoarea de 4,5 lei pentru un euro, se arată într-un raport al ING Bank România. „În perioada premergătoare Referendumului de joi privind aderarea Marii Britanii la UE, cursul de schimb EUR/RON a fost supus unei presiuni de apreciere, ajungând aproape de maximumul din ianuarie. Dat fiind faptul că ING încă se așteaptă ca Marea Britanie să rămână în UE, ne așteptăm ca leul să se întărească brusc, vineri, și posibil să închidă săptămâna aproape de 4,50 lei/euro. Dacă se întâmplă Brexit, ne așteptăm ca leul să continue să aibă performanțe mai bune decât HUF (forintul unguresc – n.r.) și PLN (zlotul polonez – n.r.), dar este posibil ca nu toate consecințele să fie vizibile imediat, iar evenimentul să se răsfrângă pe tot parcursul anului. În urma unui astfel de scenariu, EUR/RON ar putea testa maximele din ianuarie din jurul 4,55-4,56 (lei/euro n.r.), la sfârșitul săptămânii, dar am putut vedea BNR acționând în a reduce presiunile, făcând din aceasta un vârf temporar”, se spune în raportul ING Bank.
“Leul românesc a pierdut mai puțin de 1% față de euro pe parcursul ultimei săptămâni și jumătate, din cauza temerilor cu privire la o posibilă ieșire a Marii Britanii din UE. Brexit-ul ar putea extinde slăbiciunea leului, dar ne așteptăm ca banca centrală să limiteze volatilitatea extremă a leului, în conformitate cu regimul său de flotare controlată. Dacă cetățenii britanici votează în favoarea aderării la UE, leul ar putea recupera o parte dintre pierderile recente”, se spune într-un raport al Erste Group. Băncile centrale din Croația, România și Serbia vor interveni în piață pentru a preveni o depreciere prea mare a monedelor naționale în cazul unui Brexit, în timp ce instituțiile corespondente din Polonia și Ungaria vor permite o volatilitate ușor mai crescută, potrivit unei analize Erste Bank. „Un eventual Brexit ar putea cauza noi pierderi pentru leu, însă estimăm că banca centrală va preveni volatilitatea extremă, conform regimului de flotare controlată. Dacă britanicii aleg să rămână membrii UE, leul ar putea să recupereze o parte din pierderile recente”, se arată în analiza publicată la începutul acestei săptămâni de către banca austriacă, acționarul majoritar al BCR. În schimb, profesorul Adrian Mitroi de la Academia de Studii Economice din București susține că un Brexit pentru România reprezintă o favorabilitate instantă şi imediată, iar presiunea pe monedele emergente sunt doar temporare şi speculative.
“Foarte bine, favorabil. Eu cred că va fi pentru noi o favorabilitate instantă şi imediată. Nu cred în presiunea pe monede emergente. Astea sunt doar temporare şi sunt doar speculative. În primul rând exportul incredibil pe care îl facem de forţă de muncă calificată, în care noi am investit foarte mult şi care stă şi lucrează cu mult sub potenţial acolo, va face 180 de grade şi va considera România care este într-un deficit cronic de forţă de muncă calificată. Mă uitam astăzi şi vedeam că un supermarket angajează pentru două outlet-uri noi în mijlocul Bucureştiului 530 de oameni. Niciunde în Europa astăzi nu cred că vezi această abundenţă de job-uri cum este în Bucureşti. Deci presiunea pe forţa de muncă va fi mai uşoară. Eu cred că este un avantaj pentru noi. Avem nevoie de oamenii ăia care lucrează acolo sub potenţial”, a spus Mitroi pentru presă.
Conform acestuia, în cazul unui Brexit, România va ieşi în evidenţă ca un partener lucid şi stabil. “În al doilea rând, eu cred că România va ieşi din nou în evidenţă, că noi întotdeauna am fost disciplinaţi şi ne-am arătat capabili să ne aşezăm şi în ceea ce priveşte NATO şi UE am fost un partener de nădejde, indiferent de avatarurile politice. Asta ne va scoate în evidenţă ca un partener lucid, stabil şi care oferă într-o lume tulbure o oportunitate economică, politică, socială şi un parteneriat solid şi relevant astăzi. Ai nevoie de parteneriate astăzi într-o lume în care ai o Asia, o Africa, o ameninţare teroristă şi economică. Ai nevoie de parteneriate şi soluţii gândite la nivel strategic şi de aceea mi se pare că această atitudine centripetă a Marii Britanii este contra a ceea ce am învăţat de fapt de la Marea Britanie”, a spus Mitroi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.