Dancu: Mulţi ar trebui să fie îngrijoraţi dacă acele casete vor fi publice

Figură-cheie a Revoluției din 1989, printre puținii condamnați la ani grei de închisoare pentru rolul său din decembrie 1989, Victor Stănculescu a murit pe 19 iunie după un atac cerebral suferit cu câteva săptămâni în urmă, luând cu el şi „tainele” care au învăluit evenimentele de atunci, aşa cum a susţinut, de altfel, şi Răzvan Theodorescu, un alt personaj cheie al evenimentelor din decembrie, care declara recent: ”Este un om care duce cu el taine”.

Stănculescu însuşi spunea despre sine, într-un interviu acordat lui Andrei Gheorghe, în septembrie 2013: ”Sunt foarte grijuliu să rămân în umbra adevărului”.

Informaţia privind decesul fostului ministru al Apărării a fost confirmată de avocatul său Cătălin Dancu, care, miercuri, a făcut câteva precizări referitoare la casetele despre care Stănculescu spunea că „se va afla după moartea sa”.

Astfel, Cătălin Dancu a confirmat că Victor Atansasie Stănculescu a lăsat aceste casete cu mărturii, inclusiv despre ce s-a întâmplat la Revoluţie.

Dancu a declarat că speră ca ele să fie făcute publice de către persoana mandatată prin testament să le primească: „Acea persoană care prin testament a fost mandatată de domnul general Stănculescu ca şi beneficiară a drepturilor de autor, să aibă puterea de a da publicităţii aceste casete, pe care chiar şi el le-a confirmat, şi pe care nu vor găsi doar memorii ale generalului Stănculescu, ci şi mai multe alte aspecte, şi vă spun clar că dintr-o ţinută extraordinară generalul Stănculescu nu a dorit să spună tot ceea ce ar fi putut să spună în cadrul acelui proces, pentru că situaţia era alta”, a declarat Dancu, la Crematoriul Uman Vitan-Bârzeşti, acolo unde a fost incinerat Victor Atanasie Stănculescu.

Avocatul spune că mulţi ar trebui să fie îngrijoraţi dacă acele casete vor fi publice: „Cei care au fost din prima clipă în momentul Revoluţiei şi până în momentul în care şi-a dat sfârşitul cred că ştiu la ce ar trebui să se aştepte şi vorbesc de o chestiune mai degrabă de moralitate faţă de societate decât de vreo răspundere penală. Mulţi mai sunt în viaţă”, a spus Dancu.

Decesul fostului general, care a survenit în contextul în care, pe 13 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție confirmase decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluției, alimentează şi mai mult speculaţiile din jurul acestui personaj al cărui rol jucat în decembrie ‘89 rămâne neclar şi astăzi.

Provocat, în ianuarie 2011, de un jurnalist, să răspundă la întrebarea de ce nu spune clar ce a fost în 1989, Stănculescu replica afirmând că “sistemul a reuşit”.

“V-ați pierdut soția, v-ați pierdut gradele militare, v-ați pierdut libertatea. De ce vreți să vă pierdeți și demnitatea? De ce nu spuneți răspicat ce a fost în decembrie ’89? Mereu amânați și nu știm cât timp mai aveți, a spus jurnalistul.

“Un om care este aici, în închisoare, crezi că mai poate să spargă un sistem care e de douăzeci de ani și s-a întins în toată România? Acest sistem a reușit”, a fost replica dată de Stănculescu.

Într-un alt context, se întâmpla după condamnarea sa definitivă, Stănculescu spunea, de asemenea, că aceia care au vrut arestarea sa nu au dorit să se afle unele adevăruri despre Revoluție.

Stănculescu a dat atunci asigurări că nici el nu va vorbi despre aceste „adevăruri”, dar a făcut o promisiune: “O să se afle când o să dispar eu ca ființă. Eu ştiu ce-am făcut, ei știu din auzite. Rămân cu fruntea sus, nu mi-e frică nici mai departe”.

Stănculescu a pomenit despre existența unor casete video cu dezvăluiri, despre care a spus că s-ar afla într-o bancă din Elveția, “nouă-zece” la număr, şi care ar conține câte 90 de minute de înregistrari audio in care generalul vorbeste despre evenimentele din decembrie 1989.

Generalul Stănculescu a ajuns la închisoare în 2008 (alături de generalul Mihai Chițac), fiind condamnat, după mai mulți ani de procese, la 15 ani de detenţie pentru morții din Revoluția de la Timișoara.

După mai bine de cinci ani, în mai 2014, ”Generalul cu piciorul în ghips”, cum era supranumit, obține eliberarea condiționată.

Stănculescu a devenit un personaj cheie al noului regim de după ‘89 şi s-a ocupat chiar de procesul soţilor Ceauşescu, executaţi în ziua de Crăciun. După fuga soților Ceaușescu din clădirea CC la 22 decembrie 1989, generalul Stănculescu s-a dat de partea Revoluției.

Acesta a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale, iar prin decretul președintelui Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, din 28 decembrie 1989, a fost înaintat în gradul de general-colonel (cu 3 stele).

A fost ministru al economiei naționale și ministru al apărării naționale imediat după Revoluție. A îndeplinit această din urmă funcție până la data de 30 aprilie 1991, când a avut loc o remaniere a guvernului condus de Petre Roman. La data de 13 mai 1991, Victor Stănculescu a fost înaintat în gradul de general de armată (cu 4 stele) și trecut în rezervă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.