Frumos e în septembrie în Galaxia Teatrului!

La TNB, spectacole şi proiecte de anvergură, într-o clădire complet renovată şi modificată

Deschiderea oficială a stagiunii 2014-2015 a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti are loc, conform tradiţiei, în săptămâna în care încep şi şcolile. Se anunţă noi premiere, se reiau, la noile săli, titluri din vechiul repertoriu şi, nu în ultimul rând, se preconizează mult aşteptata finalizare a lucrărilor de reconstrucţie a clădirii.

Prima premieră a stagiunii (20-21 septembrie 2014, la Sala Pictura) va fi Butoiul cu pulbere a dramaturgului macedonean Dejan Dukovski, unul dintre cei mai jucaţi autori contemporani, o comedie neagră despre Balcani, montată în nenumărate ţări şi ecranizată cu succes. „Butoiul cu pulbere” este numele pe care Churchill l-a dat Balcanilor după cel de-al Doilea Război Mondial, la momentul constituirii Iugoslaviei. Piesa lui Dukovski, departe de a da o explicaţie politico-istorică a faptelor, se concentrează pe relaţiile dintre oameni.

Regizorul Felix Alexa propune un spectacol modern, în care scenele se succed alert, ca într-un carusel al violenţei şi unde accentele hiper-realiste alternează cu un umor negru extrem. În distribuţie: Răzvan Vasilescu, Marius Manole, Mihai Călin, Marius Bodochi, Andrei Finţi, Istvan Teglas, Marcelo S. Cobzariu, Crina Semciuc, Florentina Ţilea, Victoria Dicu, Alexandra Poiană.

Florin Călbăjos, Petre Ancuţa, Emilian Marnea, în ActOrchestra

Primul dintre spectacolele din cadrul proiectului 9G – dedicat tinerei generaţii de creatori la TNB – inclus în repertoriul teatrului este ActOrchestra celor trei tineri artişti – Petre Ancuţa, Florin Călbăjos şi Emilian Mârnea, al căror har actoricesc se îmbină cu talentul uluitor cu care mânuiesc instrumente muzicale dintre cele mai diferite, de la cele clasice la cele surprinzător-neconvenţionale. Regia e semnată de colegul lor de generaţie Horia Suru. Rezultat final: un spectacol cuceritor şi inedit care va întruni, suntem siguri, aprecierile unui public larg. Premiera: 17 septembrie 2014, la Sala Mică.

La final de noiembrie, pe scena Sălii Studio, Dumnezeu se îmbracă de la second hand… O premieră absolută, cu un text semnat de un autor român practic (încă) necunoscut, Iulian Margu, intrată recent în repetiţii, sub conducerea regizorală a lui Ion Caramitru, cu Lari Giorgescu – cel mai tânăr actor cooptat în trupa Naţionalului bucureştean – şi Dorin Andone, în rolurile principale.

Pentru cei mai mici spectatori ai teatrului, din 28 septembrie, Teatrul Naţional pentru Copii, proiect iniţiat de actorul Marian Râlea şi Fundaţia Abracadabra la Teatrul Naţional din Bucureşti, revine la Sala Media, duminica, de la ora 11.00, cu o temă pe placul tuturor, Eroi din poveşti!

Clădirea renovată a TNB

Tot din 28 septembrie, Conferinţele Teatrului Naţional se întorc în Sala Atelier, acolo unde programul a debutat în urmă cu 8 ani.

Între noutăţile acestei stagiuni mai anunţăm, reluarea – în alte spaţii de joc – a unor spectacole care nu s-au mai jucat de mult, dar care sunt aşteptate de public: Omul cu mârţoaga de George Ciprian (regia Anca Bradu) la Sala Atelier şi Lecţia de Eugen Ionesco, în regia lui şi cu Horaţiu Mălăele în rolul principal, la Sala Pictura.

Luna septembrie se încheie cu seria reprezentaţiilor cu spectacolele Dineu cu proşti, Sinucigaşul şi Micul infern, prezentate de Teatrul Naţional din Bucureşti în turneu la Chişinău, între 23 şi 28 septembrie, în cadrul schimbului cultural cu Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din capitala Republicii Moldova.

În cadrul altui schimb cultural, cu Teatrul “Radnoti” din Budapesta, Naţionalul bucureştean va prezenta în luna octombrie pe scena ungară un spectacol cu mare priză la public, tulburătoare poveste a Liei Bugnar, Fata din curcubeu, în interpretarea Taniei Popa.

Sunteţi aşteptaţi la noua stagiune a Teatrului Naţional din Bucureşti într-o clădire modernă şi cu un afiş bogat în evenimente culturale.

Café Godot Teatru

Istvan Teglas în rolul Regele Ferdinand din În parc

Intră sau nu România în război, condusă de un neamţ? Aflaţi sâmbătă, la ora 22.00, la În parc.

Miţa Biciclista şi Regele Ferdinand al României vor fi interpretaţi de actorii Istvan Teglas şi Rodica Lazăr în spectacolul În parc, în regia lui Radu Iacoban. Orice asemănare cu nume sau personajele reale din istorie este pur întâmplătoare.

Numele real al celei poreclită Miţa Biciclista era Maria Mihăescu, născută în 1885, în Diţeşti, judeţul Prahova. Ea era fiica unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ. Încă de la 15 ani, tânăra Maria a urmat cursurile unui pension din străinătate.

A trăit o perioadă la Paris. Se spune că unul dintre primii amanţi, în cariera ei de curtezană, a fost Regele Leopold al Belgiei. După ce s-a întors în ţară, îşi făcea plimbările pe Calea Victoriei, fiind prima femeie care a avut curajul să pedaleze o bicicletă în Bucureşti. În 1898 a fost remarcată de ziaristul George Ranetti, care se pare că i-a şi pus această poreclă: “Miţa Biciclista”.

Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand, despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă numele.

În afară de biciclu, Miţa a deţinut de-a lungul timpului şi o trăsură şi o maşină coupé. Servitorii care lucrau la ea în casă erau din Polonia. Se zvonea că Regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, dar a fost refuzat, deoarece Miţa îl iubea pe doctorul Nicolae Minovici (1868 – 1941), fratele doctorului Mina Minovici. Pe la mijlocul anilor ‘40 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu. Miţa Biciclista a murit în 1968.

Rodica Lazăr este Miţa Biciclista

Faptele reale sunt întotdeauna cea mai bună trambulină pentru imaginarea unor situaţii dramatice, spune regizorul şi scenaristul Radu Iacoban. Spre exemplu, dacă cearta la care se face referire în piesă, dintre Eminescu şi Veronica Micle acasă la Titu Maiorescu, chiar s-a întâmplat, discuţia dintre Regele Ferdinand şi Miţa Biciclista de la 6 dimineaţa în Copou este inventată. “Pentru ei mi-am permis să creez o întâlnire în parc, pornind de la nişte suspiciuni din epocă”, spune regizorul şi scenaristul.

“Qu’est-ce que s-a întâmple, prinţul meu? Pourquoi atât de posomorât? Nu te bucuri că mă vezi?”, este prima replică a curtezanei regale la întâlnirea cu Regele în Parcul Copou. “Cum pourquoi?”, răspunde Ferdinand. “Suntem într-un mare Scheisse. Kaiser-ul îmi trimite scrisori cu ameninţări. Zice că dacă nu intrăm în război acum, kaput regalitate, kaput România! E aşa un necioplit! …Te-a văzut cineva intrând în parc?”. Pe lângă Miţa Biciclista şi Regele Ferdinand, cei doi actori vor interpreta încă trei perechi din alte trei epoci diferite, în planuri diferite. Rodica Lazăr şi Istvan Teglas vor juca, pe rând, rolurile unor cupluri de personaje pe cât de neaşteptate, pe atât de diferite: Mihai Eminescu şi Veronica Micle, Regele Ferdinand şi Miţa Biciclista, criminalul în serie Râmaru şi Mihaela, precum şi un El şi o Ea din perioada actuală.

Spectacolul nu are pauze. Datorită unei găselniţe ingenioase a scenografei Mihaela Ularu, actorii trec de la un personaj la altul rapid, fără a pierde timpul cu schimbatul costumelor.

Rodica Lazăr a absolvit cursurile Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, secţia Arta actorului, la clasa profesorului Gelu Colceag, Rodica Este actriţă a Teatrului Bulandra din Bucureşti. Pe această scenă a jucat roluri precum: Ioana din Cealaltă moarte a Ioanei d’Arc, de G. Tsanev, Catarina din Îmblânzirea scorpiei, de W. Shakespeare, Beba din Noaptea asasinilor, de J.Triana, Maria din Ofertă de serviciu, de Lia Bugnar, Puştoaica din Roberto Zucco, de B.M. Koltes, Sonia şi Aliona din Crimă şi pedeapsă, după F.M. Dostoievski. În anul 2009 a făcut parte din distribuţia spectacolului Anatomie. Titus. Căderea Romei, regia: Alexandru Darie, prezentat la Teatrul Sazan din Shinjuku, Tokyo.

A debutat în cinematografie în anul 2002, în filmul Amen, în regia lui Costa-Gavras. În 2003 era patroana unei cafenele în filmul francez filmat în România, Une place parmi les vivants, în 2004 era ofiţer de poliţie în filmul pentru televiziune Sex Traffic. În 2005 a jucat în producţia americană The French Revolution (Maria Antoaneta) şi a fost distribuită în rolul Laura Şerban din Moartea Domnului Lăzărescu, iar în 2006, în Mafalda di Savoia (Fraulein Fielher). A avut, de asemenea, rolul Teller în Tinereţe fără tinereţe, regia F.F. Coppola.

Cea mai recentă apariţie este cea din Principii de viaţă, în regia lui Constantin Popescu, prezentat la Festivalul de Film de la San Sebastian, secţiunea Zabaltegi.

Istvan Teglas a absolvit în 2004 Universitatea de Artă Teatrală, secţia Actorie, la Târgu Mureş. Este actor şi dansator. Primul rol l-a jucat în clasa a doua, la un bal mascat. Era rolul unui lup.

Cele mai importante spectacole ale sale sunt: Evantaiul, de Carlo Goldoni, regia: Csaba Kiss la Teatrul Studio, Budapesta, Paraziţii, de Marius von Mayenburg, regia: Sorin Militaru la Teatrul 74, Târgu-Mureş, Bal, spectacol de teatru dans, regia: Yvette Bozsik la Teatrul Naţional de Operetă, Bucureşti, O vară fierbinte pe Iza, regia: Mihai Măniuţiu, coregrafia: Vava Ştefănescu la Teatrul Naţional, Cluj Napoca, Logodna, spectacol experimental, regia: Anca Mihuţ, la Opera Naţională, Bucureşti, Urban Kiss, spectacol de teatru-dans, regia şi coregrafia: Răzvan Mazilu, la Teatrul Naţional de Operetă, Corp şi anti-Corp, spectacol de mişcare, regia şi coregrafia: Andreea Novac. Recent a interpretat rolul Ariel din spectacolul Furtuna, după Ewilliam Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov, pe scena Naţionalului bucureştean.

Radu Iacoban a absolvit UNATC în 2005, secţia Arta actorului. Angajat la Teatrul Mic, este o prezenţă constantă atât în teatrul de stat, cât şi în producţii underground.

În film, Radu a colaborat, printre alţii, cu Sharon Stone şi Andy Garcia în What about love?, a jucat în Zero Theorem, al lui Terry Gilliam, şi a deţinut unul dintre rolurile principale în Amintiri din epoca de aur, segmentul Vânzătorii de aer, în regia lui Cristian Mungiu.

Radu Iacoban a regizat patru spectacole de teatru. Cele mai recente sunt Carpathian Garden, care este totodată şi primul text scris de el, şi În parc, de la Godot Café-Teatru. Prima piesă regizată a fost (Cu)cuienfrunte, foarte premiată la festivaluri de teatru, urmată de Asta-i tinereţea noastră.

Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase, dincolo de clişee şi mituri

Mirela Pană în Cântec de leagăn. Poveste despre Maria Tănase

Povestea Mariei Tănase, fetiţa crescută în mahalaua Cărămidarilor şi devenită, peste ani, cea mai cunoscută cântăreaţă de muzică populară a României, s-a spus deja de multe ori. Duminică, 14 septembrie, la ora 21.30, la Godot Cafe Teatru, povestea se spune din nou, însă altfel: fără clişee, fără mituri şi dezvăluie un adevăr mai degrabă tragic despre omul din spatele artistului. Pentru o oră, actriţa Mirela Pană şi regizoarea Carmen Lidia Vidu o extrag pe Maria Tănase din patrimoniul universal, de pe rafturi de muzee şi din arhive prăfuite, şi ne-o oferă vie, frustă, într-o confesiune-concert.

„Era o divă. Îşi construia cu minuţiozitate acest personaj, adică banii aceia pe care îi avea, mulţi uneori, îi folosea pentru a-şi face cele mai extravagante rochii, întotdeauna era informată după ultima modă din Paris, avea croitoreasă proprie, ţinea foarte mult la felul în care se prezenta în faţa publicului. Dar, în acelaşi timp, avea, dincolo de scenă, o singurătate şi o sărăcie cruntă. Am descoperit un personaj foarte singur, un personaj care exista doar pe scenă şi atât, care nu avea bani de chirie, un personaj care se împrumuta în mod constant şi era mutată dintr-o locuinţă în alta, un personaj care se încălzea la reşou sau căra apă de la subsol ca să aibă cu ce să se spele. Această pasăre maiastră m-a şocat prin aceste informaţii care erau scrise de ea în scrisorile ei către ministrul Culturii sau diverse personalităţi. Să trăieşti din plin umilinţă şi celebritate, cred că eu n-aş rezista”, mărturisea regizoarea Carmen Lidia Vidu.

Actriţa Mirela Pană şi pianistul George Călin

Iar actriţa Mirela Pană se destăinuia: „Sora mea a avut o colaborare cu Carmen acum mulţi ani şi eu povestindu-i că n-aş vrea un spectacol care să vorbească despre pasărea măiastră, la modul superlativ, n-aş vrea să fiu pleonastică în tot ce se întâmplă, că aş dori o nebunie, ceva multimedia, ea mi-a spus: este una singură care poate să faca chestia asta – Carmen Lidia Vidu. Carmen este o nebună frumoasă. A conceput spectacolul în aşa fel încât omul să n-aibă timp decât să simtă”.

Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase, cu Mirela Pană şi pianistul George Călin, s-a jucat cu casa închisă la fiecare reprezentaţie şi s-a impus ca unul dintre cele mai mediatizate spectacole de teatru din Bucureşti.

Teatrul Metropolis

Visul unei nopţi de vară

În 14 şi 15 septembrie, la ora 19.00, vor avea loc primele reprezentaţii ale spectacolului Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare” – comedie cu oameni şi zei -, în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză.

Nu este pentru prima dată când Victor Ioan Frunză pune în scenă textul lui Shakespeare, fiind celebră montarea de la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, din 2006. După opt ani regizorul se întoarce la piesa lui Shakespeare, propunând o nouă versiune scenică.

Decorul şi costumele sunt semnate de Adriana Grand.

Din distribuţie fac parte George Costin, Alin Florea, Nicoleta Hâncu, Andrei Huţuleac, Adrian Nicolae, Mihaela Velicu, Alexandru Pavel.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.