Impresionismul şi grădinile lui

De la Rouen la Giverny, la Paris ca şi la Caen, Honnfleur şi Le Havre, au înflorit primăverile impresioniştilor şi ale prietenilor lor.

La Muzeul Orsay, fovii se rătăcesc în pădurile tropicale ale lui Douanier Rousseau. O călătorie în fermecătoarele peisaje ale grădinilor impresioniştilor este propusă de Jêrôme Coignard, care aminteşte de seducţia desenelor şi picturilor, de prospeţimea pastelurilor.

Claude Monet, Etretat

Frits Thaulow, Moara de apă

Până la începutul secolului al XIX-lea, a picta peisajul era un gen respectat. Pictorul trebuia să compună prim-planuri, planuri îndepărtate, la fel ca şi în teatru: să corecteze dezordinea naturii. Pentru a fi cât mai sugestiv, el era obligatoriu să introducă câteva temple, nudităţi mitologice sau eroi biblici. În anii 1820, pictorii englezi au înlăturat aceste vechituri. John Constable şi-a impus viziunea sa naturalistă în peisajele realizate, William Turner vaporiza un vârtej de lumină şi de culoare peste cerurile diafane. În Franţa, maeştrii Şcolii de la Barbizon îşi impuneau viziunea printr-o natură fără istorie, majestuoasă în simplitatea ei. Impresioniştii datorează mult privirii directe a acestor maeştri. Dar ei au ajuns să privească mult mai repede şi să vadă mai clar.

Grădina de la Giverny a lui Monet

Otto Scholderer, Tânără citind la marginea pădurii

O fericită constelaţie de expoziţii permite vizitatorului să îmbrăţişeze această revoluţie a peisajului în operele anilor 1870. Acest periplu ar putea debuta Muzeul de Artă din Caen, care pune pe afiş figura magnifică a norvegianului Frits Thaulow, pentru o retrospectivă inedită, cu peste 60 de opere. Format în pictura de marine, Thaulow ajungea la Paris în 1874, anul primei Expoziţii a grupului Impresioniştilor, a căror lecţie o va învăţa mai târziu. Poet senzual al peisajului, el va reda dincolo de piesajele cu zăpară, murmurul izvoarelor, bruma care face să se confunde marea cu cerul, liniştea glacială a fiordurilor. Peisajele cu lună erau pline de mister. Numeroase tablouri ale sale au fost pictate pe litoralul norvegian sau pe coasta normandă. Între 1894 şi 1998, el îşi face o rezidenţă la Dieppe. Curios, pictează mai puţin marea decât portul, oraşul şi câmpia. În atelierul artistului au defilat ilustre personalităţi, de la Sarah Bernhardt la Serge Diaghilev.

Caillebotte, Bulevardul văzut de sus

Auguste Renoir, Lectură în grădină

De la începutul anilor 1920, Normandia nu încetează să atragă artiştii. Generaţia romantică engleză, cu Turner şi Bonington, apoi Delacroix, Millet, Courbet, Jongkind şi, bineînţeles, Boudin, căruia Muzeul din Le Hâvre îi consacră o mare retrospectivă cu peste 300 de opere. El este trăsătura de unire între generaţia de la 1830 şi tânăra şcoală. ”Pentru artiştii în căutarea unui motiv de pictat şi a surprinderii unor impresii, Normandia constituia un loc minunat cu cei 150 de kilometri de coastă şi cu frumuseţi naturale splendide, cu porturile sale şi staţiunile balneare la modă”, scrie Jacques-Sylvain Klein, comisar, împreună cu Claire Durand Ruel Snollaerts, al expoziţiei Atelier în plein-air de la Muzeul Jacquemart André. ”Atracţia pictorilor pentru această regiune se manifestă şi azi în variatele şi neîncetatele provocări ale mareelor şi a vânturilor, ale contrastelor culorilor între falezele de cretă, văile pietroase şi câmpiile înverzite, ale incredibilelor variaţii cromatice ale cerului, norilor şi mării”.

Daliile din grădina de la Gennevilliers, de Gustave Caillebotte

Douanier Rousseau, Cascada

Voga băilor de mare a făcut din Dieppe, apoi din Deauville şi Trouville, staţiuni elegante care atrăgeau înalta societate internaţională. Viaţa mondenă palpita, devenind sursă de motive picturale. Exista, pe de altă parte, şi Fécamp, mai puţin frecventată, mai sălbatică, dar, de asemenea, la malul mării. Acest paradis a devenit şi uşor accesibil datorită înfiinţării căii ferate de la Paris către Normandia. Acest rol decisiv al Normandiei în pictura modernă este ilustrat în peste 150 de opere, create de Boudin, Monet, Gauguin, Renoir, Pissarro, Sisley, Caillebotte…

Gaston Latouche, Fuxia în grădină

La cules de melci de Pierre Auguste Renoir

La Muzeul de Artă din Rouen, falezele au fost înlocuite de ziduri albe şi apartamente moderne, boschetele, de canapele confortabile, apele transparente, de parchete din lemn de cireş. Este sugestiv ales titlul Scene din viaţa impresionistă al expoziţiei care abordează un subiect încă puţin defrişat. ”Tema interioarelor şi a intimităţii era abordată în expoziţia Impresioniştii interioarelor de la Dubblin în 2006, cea a portretului impresionist a fost studiată punctual, dar reunirea celor două mi se pare o noutate”, declara Sylvain Amic în catalogul expoziţiei. ”Avem încă mult de învăţat din reunirea celor două genuri pentru a cunoaşte mai bine creaţia impresioniştilor care au reînnoit arta peisajului, introducând semne ale modernităţii, precum calea ferată. La fel au făcut şi în reprezentarea interioarelor”. Ei au adus în prim-plan liniştea apartamentelor în care pot fi văzute femei brodând, elegante parizience într-o lojă de teatru, aceste opere făcând elogiul vieţii de fiecare zi, departe de anecdotica picturii burgheze a Saloanelor. Printre sutele de opere reunite von întâlni numele lui Manet, Degas, Morisot, Monet, Eva Gonzales, Fantin-Latour, Caillebote, Renoir sau Cézanne. Dar sunt, de asemenea, şi artişti de factură tradiţională, care uimesc prin claritatea impresionistă, precum Federico Zandomeneghi, Otto Scholderer sau Louise Abbéma, care a semnat în 1877 admirabilul Dejun în seră. Într-o epocă în care copilul dobândea locul său în statutul social, reprezentările fericite ale copilăriei ocupă un loc important în această panoramă.

Louise Abbema, Dejun în seră

Frits Thaulow, Peisaj francez

Câtă tandreţe şi emoţie conţine La petite rêve al tânărului Gauguin, încă impresionist! Cu Jean Monet pe calul său mecanic, din 1872, copilul-rege se impune în noua sa majestate. Monet oferă scenelor neînsemnate solemnitatea picturii de altădată. În faţa acestui omuleţ care îşi călăreşte cu gravitate tricicleta, ne gândim la marile portrete ecvestre ale lui Velasquez. Subiectul copilăriei este tratat în egală măsură de Eugène Boudin în Muzeul de la Honnfleur, care asociază tema picturilor naturaliste cu cea a impresionismului.

Pod la Giverny, de Claude Monet

Claude Monet, Jean Monet pe cal

La Giverny, locul mitic al Impresionismului, eroul zilei nu este Monet, ci Caillebotte, pictor şi grădinar. De mai mult de 20 de ani, mai multe expoziţii au relevat frumoasa statură artistică a lui Gustave Caillebotte, mecena şi prietenul impresioniştilor. El era pasionat de grădini. În 1888, se instalează la Petit-Gennevilliers şi începe să-şi creeze propria grădină. Expoziţia relevă un alt plan secret al picturii sale, departe de vederile Parisului modern şi gri. Această pasiune pentru grădinărit este împărţită cu prietenii săi Monet şi scriitorul Octave Mirbeau, care poseda de asemenea o splendidă grădină nu departe de Giverny. Ei făceau adesea schimb de idei, îşi trimiteau plante şi flori şi se invitau să-şi vadă grădinile. La Petit-Gennevilliers, Caillebotte şi-a creat şi o grădină de legume, a construit o seră unde cultiva orhidee rare. ”Era, într-adevăr, o grădină nemaipomenită a unui pictor, la fel ca şi cea a lui Monet de la Giverny, o grădină care nu avea numai o eleganţă formală, dar care îţi dădea aripi. Ceea ce era important aici era efectul culorilor, armonia tonurilor şi a plantelor. Aceşti artişti creau motive picturale, inversând raportul dintre tradiţie şi peisaj”, scria Marina Ferretti, comisarul expoziţiei.

Grădina lui Caillebotte

Zi de vară de Berthe Morisot

Producţia picturală pe care aceste grădini şi plantaţii au inspirat-o este atât de singulară faţă de vederile Parisului haussmanian!

”Am putea fără niciun fel de dubiu să vorbim despre peisaj pentru vederile generale ale grădinilor, câteva imagini în plein-air, pictate de Caillebotte la Yerres, în proprietatea familiei. În ceea ce priveşte grădina de la Petit-Gennevilliers, lucrurile devin mult mai complexe. Avem aici în grădinile lui, vederi generale, dar şi cadre mai apropiate de flori, care nu sunt nici naturi moarte, nici studii comparabile cu planşele botanice. Este un nou gen care anunţă Nuferii lui Monet, dincolo de categoriile genurilor obişnuite. Caillebotte este probabil primul care a făcut să evolueze aceste reprezentări pentru a obţine un motiv de tapet, ca în pânza Marguerittes. Acestea formează fragmente ale unui decor din sufragerie. Un decor acoperind complet zidurile. În epocă, Monet nu pictase încă şi nici nu plantase primul său nufăr. Al naibii Caillebotte!”, consemna în catalogul expoziţiei Marina Ferretti.

Maurice Eliot, Ziua botezului

Regata la Villerville, de Gustave Caillebotte

Un capitol aparte în şirul acestor expoziţii îl ocupă Henri Rousseau sau inocenţa arhaică, de la Muzeul Orsay. Opera acestui rege al junglei relevă nostalgia Edenului pierdut. Modest funcţionar promovat Vameş de către posteritate, Henri Rousseau (1844-1910) îi făcea criticului de artă Arséne Alexandre mărturisirea că ”nu a călătorit niciodată dincolo de serele de la Jardin des Plantes”. Odată cu frecventele excursii în Montparnasse şi Montmartre, el şi-a îmbogăţit viziunile onirice. Astfel, Henri Rousseau a început să acopere pânzele cu vegetaţii luxuriante, între hârtie pictată şi imagerie medievală. El făcea studii după natură pe care le mărea în atelierul său. Cu cele peste 200 de ilustraţii amuzante din viaţa animalelor, albumul Bêtes sauvages, publicat în 1900 de Galeriile Lafayette, i-a fost mai util decât savantele trate despre flora şi fauna colonială. Pictorul compunea simultan pe paleta sa toate tonurile de verde ale peisajului. Expoziţia organizată de Muzeul Orsay şi Fundaţia Muzei Civici di Venezia, plasează opera sa între sursele de inspiraţie ale avangardei începutului de secol XX. Picasso, Robert Delaunay, Kandinski îi colecţionează operele. Mai mult, se inspiră din ele. Pădurile misterioase ale lui Max Ernst, peisajele lunare ale lui Carlo Carra îi datorează imens.

Fantin-Latour, Buchet de flori

Eva Gonzales, Citind în pădure

Portret de fetiţă de Eugene Boudin

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.