UPDATE Procurorul Gheorghe Muscalu a fost ales, luni, vicepreşedinte al CSM, după ce a obţinut voturi zece „pentru”, în defavoarea contracandidatului Bogdan Gabor.
Anterior, judecătorul Adrian Bordea (foto) a fost ales preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu majoritate de voturi.
Pentru funcția de președinte al CSM a candidat Adrian Bordea.
Judecătorul a fost ales președinte al CSM cu 14 voturi pentru, trei împotrivă și o abținere.
Bordea, reprezentantul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție în CSM, a deținut anul trecut funcția de vicepreședinte al Consiliului, în timp ce Oana Schmitt Hăineală a fost președinte.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act, în 10 decembrie anul trecut, de cererea lui Adrian Bordea de demisie din funcţia de vicepreşedinte al CSM, începând din 7 ianuarie, solicitarea fiind formulată pentru ca alegerea noului vicepreşedinte să poată avea loc la aceeaşi dată cu cea pentru preşedintele Consiliului.
Adrian Bordea şi-a anunţat, luni, cadidatura pentru funcţia de preşedinte al CSM, iar procurorii Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu s-au înscris în cursă pentru funcţia de vicepreşedinte.
Proiectele de management ale candidaţilor au fost postate pe site-ul CSM cu câteva ore înaintea şedinţei Plenului Consiliului în care a fost aleasă noua conducere
Conform CV-ului, Adrian Bordea a fost magistrat al Judecătoriei Târgovişte, între 1980 şi 1993, şi la Tribunalul Dâmboviţa, între 1993 şi 2001. Din anul 2001, el este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Conform declaraţiei de avere, judecătorul Bordea deţine un teren intravilan cu suprafaţa de 4.800 metri pătraţi şi unul forestier de 27.600 metri pătraţi în Târgovişte, dar şi un teren de 60.000 de metri pătraţi în localitatea Moroieni. Totodată, el mai deţine şi două apartamente, unul în Bucureşti şi unul în Târgovişte, precum şi o casă de 132 de metri pătraţi, dobândită în 2001, în Târgovişte.
Judecătorul mai are două autoturisme, un Mercedes şi un BMW și deţine şi trei depozite bancare, de 103.400 lei, 53.400 de lei şi respectiv de 28.000 de lei.
În 2006, Inspecţia Judiciară a Consiliul Superior la Magistraturii a declanşat verificări în cazul judecătorului Adrian Bordea, după ce secţia de nouă judecători a instanţei supreme, din care magistratul a făcut parte, a hotărât ca ofiţerii SRI în rezervă Ovidiu Soare şi Gheorghe Dumitrache să fie cercetaţi în libertate.
Presa susţinea atunci că Bordea s-ar fi aflat într-o situaţie de incompatibilitate, întrucât procurorul care îi ancheta pe cei doi foşti ofiţeri SRI i-a cerut judecătorului, în cursul anului 2005, detalii despre un dosar aflat la Tribunalul Dâmboviţa, la care Bordea era preşedinte.
Inspectorii CSM au stabilit că nu i se poate imputa nimic judecătorului, care solicitase Consiliului să-i fie apărată reputaţia, considerându-se nevinovat.
Publicația online Lumea justiției scrie că Adrian Bordea este „fiul fostului general maior de Securitate, Aron Bordea, fost șef al Direcției I – Politic a DSS (cea mai cruntă direcție a Securității care se ocupa de masacrarea fizică și psihică a opozantilor regimului comunist) în perioada 1980 – 1986 și fost sef al Direcției Pașapoarte în perioada 1986 – 1989”.
Publicația citată mai susține că generalul Aron Bordea s-a ocupat inclusiv de dosarele de urmărire informativă ale Regelui Mihai.
Noul vicepreședinte al CSM, Gheorghe Muscalu, este din iunie 2006 procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului din cadrul DIICOT. Anterior, în perioada 2004 – 2005, a ocupat funcţia de procuror şef al DIICOT, iar în perioada 2002-2004 a fost procuror şef al Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din aceeaşi Direcţie.
El a ocupat şi funcţia de procuror şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, în perioada 1997- 2001.
Procurorul Gheorghe Muscalu deţine, împreună cu soţia, un teren intravilan de 2.450 de metri pătraţi în Câmpina, judeţul Prahova, achiziţionat în 1998, şi o casă de locuit de 195 de metri pătraţi, construită în 2001.
Muscalu mai are trei autoturisme, două dintre ele, fabricate în 1962 şi 1967, nefiind funcţionale.
Procurorul are două credite, de 150.000 de euro, respectiv 23.500 de euro, contractate în 2007 şi 2012 şi scadente în 2027 şi 2017.
Conform declaraţiei de avere, Gheorghe Muscalu a încasat, ca venituri salariale, 108.784 lei de la DIICOT, 1.071 de lei de la PICCJ, 42.261 lei de la CSM şi 6.172 de lei de la Institutul Naţional al Magistraturii.
Soţia acestuia a realizat venituri salariale totale de peste 100.000 de lei, 78.572 lei reprezentând indemnizaţie de judecător, iar 36.515 lei, drepturi restante.
În declaraţia de avere, Muscalu mai precizează că a mai beneficiat de o diurnă în valoare de 643,24 lei, iar fiica sa a încasat 480 de lei din alocaţia de stat.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.