Bucuros că și-a asigurat victoria electorală și, implicit, conducerea partidului său timp de patru ani, premierul Turciei Ahmet Davutoglu îi asigura în luna ianuarie pe investitorii din Londra că țara sa este un loc sigur pentru banii lor. Patru luni mai târziu, el a fost nevoit să demisioneze. După alte două luni, avioane F-16 au tras asupra Parlamentului de la Ankara într-o tentativă de lovitură de stat. Deja implicată în războiul din Siria, în conflictul cu kurzii, și asaltată de un șir de atacuri teroriste, ultimul în urmă cu câteva săptămâni la aeroportul Ataturk din Istanbul, Turcia lui Recep Tayyip Erdogan riscă să își piardă imaginea luminoasă pe care fostul premier o prezenta la începutul anului. Se pune întrebarea dacă de acum încolo Turcia va mai fi în stare să atragă suficiente investiții pentru a finanța unul dintre cele mai mari deficite de conturi curente din statele G-20.
“Nu va mai face afaceri ca de obicei. Noi preconizăm că va avea loc o ieșire a capitalului străin din țară pentru că instabilitatea politică crează riscuri suplimentare pe care investitorii nu și le doresc”, susține pentru Bloomberg Brian Jacobsen, strateg șef pentru portofoliu la Wells Fargo Funds Management LLC, un fond de investiții care supervizează 242 miliarde de dolari. Erdogan a venit la putere pe un fond e turbulențe care au amenințat să erodeze fundamentele economice ale Turciei, totul culminând cu o hiper-inflație și cu eșecuri bancare. Instabilitatea de azi este pusă de opoziție pe seama încercărilor liderului de 62 de ani de a-și consolida puterea în locul Parlamentului. El susține însă că un sistem prezidențial servește mai bine intereselor Turciei. Cu câteva ore înainte ca tancurile să își facă prezența pe străzile din Ankara și Istanbul, datele nu arătau foarte rău pentru Turcia. Ajutată de speculațiile privind menținerea ratelor dobânzilor la niveluri foarte scăzute pe plan mondial și de recentele împăcări cu Rusia și Israel, lira turcească a sărit cu mai mult de 6% față de un record atins în luna septembrie 2015. Indicele bursier de referință a crescut cu 0,3% înainte de ziua de vineri, moment ce a ridicat câștigurile investitorilor de pe piața de capital până la 15% în acest an. Această încredere s-a evaporat într-o fracțiune de secundă atunci când o facțiune a armatei a anunțat schimbarea puterii vineri seara. Moneda națională s-a cufundat cu 6% față de dolar și pe fondul unei confuzii de câteva ore legate de soarta lui Erdogan, fonduri străine au ieșit din Turcia și acțiunile turcești au scăzut cu 2,5%. Până sâmbătă dimineața, președintele și susținătorii săi au restabilit ordinea și au trecut rapid la răzbunare.
Mai mult de 6.000 de persoane, inclusiv personal militar, judecători și procurori, au fost reținute. În acest timp, lira turcească a început revenirea dar acțiunile au scăzut cu 4,8% la ora 11:16 la Istanbul, îndreptându-se spre cel mai mare declin din ultimul an. Unii investitori au spus că așteaptă să vadă în ce mod represiunea întărește calea instaurării unei puteri islamice a Partidului Justiției și Dezvoltării lui Erdogan. „Lovitura de stat fără succes înseamnă că Erdogan va face schimbări politice și economice, eventual va strânge mânerul pe sectoare ale economiei țării, și va da un pumn de fier adversarilor săi”, spune Bruce McCain, care supravegheaza 35 miliarde de dolari ca strateg șef de investitii la Key Private Bank din Cleveland. Ieșirea capitalului străin din Turcia ar putea afecta angajamentului lui Erdogan de a transforma țara într-una dintre cele mai mari zece economii ale lumii până în 2023, an când vor se sărbători centenarul republicii. El intenționează să construiască de asemenea un centru financiar pe partea asiatică a orașului Istanbul, pentru a servi ca un centru bancar regional. Duminică, banca centrală a declarat că va oferi lichidități nelimitate băncilor și că ia măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiară. Viceprim-ministru, Mehmet Șimșek, de asemenea, a căutat să liniștească investitorii. „Nu este nevoie să vă faceți griji”, a declarat fostul bancher Merrill Lynch pe Twitter. În ciuda luptelor în care este implicată Turcia, creșterea economică a fost peste așteptări începând cu trimestrul al patrulea din 2014, datorită creșterii cheltuielilor gospodăriilor conduse în parte de milioanele de refugiați sirieni. Economia a crescut cu 4,8% în primele trei luni ale acestui an. Steve Hooker, managing director si manager de portofoliu la Newfleet Asset Management LLC., a declarat că investitorii pot exagera atunci când piața se deschide și „crează o oportunitate de cumpărare interesantă pe termen lung”.
Pe termen scurt, spune acesta, piața continuă să fie volatilă. Datele băncii centrale arată modul în care Turcia se luptă pentru a atrage mai multe investiții pe termen lung. În primele cinci luni ale acestui an, în țară au intrat 15,8 miliarde de dolari, însă doar 2,3 miliarde de dolari au fost investiții directe nete, în scădere cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Restul provine de la afluxul de bani fierbinți aflat în depozite și obligațiuni precum și în împrumuturi acordate de bănci companiilor. Atacurile adepților statului islamic care au dus la moartea a sute de oameni la Ankara și Istanbul, inclusive un atentat sinucigaș pe principalul aeroport internațional al țării, au zdrobit turismul, o sură important de numerar atât de necesar pentru finanțarea deficitului de cont curent. Acesta va ajunge la 4,5% din PIB în 2016, al treilea cel mai mare dintre statele G-20, conform estimărilor Bloomberg. Creșterea economică pentru acest an este setată să încetinească la 3,5%, conform unui sondaj efectuat de Bloomberg printre economiști.
„Climatul politic al Turciei este pe cale să devină și mai apăsător și autoritar”, conform unei note trimisă pe e-mail de către analiștii Naz Masraff și James Sawyer, consultanți de risc politic la Eurasia Group. „Cu o tentativă de lovitură de stat la această scară, investitorii sunt deja precauți din cauza crizelor din trecut iar pe viitor vor fi chiar mai sceptici cu privire la mediul de afaceri din Turcia și la capacitatea guvernului de a menține stabilitatea macroeconomică”, se spune în notă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.