Manual de prejudiciere a unui buget local

Bugetele satelor, comunelor și orașelor au fost prejudiciate anul trecut cu 838,4 milioane de lei, pe motiv că s-au făcut plăți salariale mai mari decât era cazul, că s-au cumpărat bunuri și servicii care de multe ori nu își aveau rostul, că s-au utilizat finanțările nerambursabile și subvențiile acolo unde nu trebuie, că s-au plătit ajutoare sociale mai multe decât era indicat.

Cele mai multe prejudicii s-au consemnat în București și județele Satu Mare, Cluj și Bacău, relevă un raport, cuprinzând aspecte rezultate din acțiunile de audit financiar asupra conturilor de execuție a bugetelor unităților administrativ-teritoriale pe anul 2015, realizat de Curtea de Conturi. Instituția a constatat 5.693 de cazuri care au prejudiciat bugetele locale.

Cauze

Abaterile care au influenţat calitatea gestiunii economico-financiare și au condus la prejudicierea bugetelor unităților administrativ-teritoriale s-au datorat, în principal, următoarelor cauze:

– stabilirea inadecvată a atribuţiilor şi responsabilităţilor compartimentelor funcţionale, precum și a personalului;
– lipsa de pregătire a personalului care asigură monitorizarea achiziţiilor publice şi urmărirea contractelor, inclusiv urmărirea contractelor de prestări servicii încheiate cu diriginţii de şantier;
– interpretarea eronată a dispozițiilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, stabilirea de către autorităţile publice locale deliberative sau executive, prin hotărâri, dispoziții sau prin contracte colective de muncă, a acordării personalului a unor sume de natură salarială, care exced cadrul legal reglementat;
– modificarea nejustificată şi cu încălcarea prevederilor legale a unor clauze prevăzute în contractele încheiate privind execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor sau achiziționarea unor bunuri – aspecte care au generat supraevaluarea preţurilor sau cantităților la care au fost decontate;
– nestabilirea oportunităţilor şi priorităţilor în aprobarea și efectuarea cheltuielilor publice locale;
– modul deficitar de însușire și aplicare a cadrului legislativ privind atribuirea contractelor de achiziție și/sau a celor de concesionare;
– neinstituirea de către entitățile publice a unor proceduri proprii privind iniţierea, derularea şi monitorizarea proceselor de achiziţii publice, care să conţină atribuţii şi responsabilităţi concrete pentru personalul implicat în aceste activităţi;
– verificarea superficială a situaţiilor de plată în ceea ce priveşte concordanța dintre cantităţile confirmate în caietele de sarcini, cantităţile din devizele ofertate și cele real executate, precum şi respectarea prețurilor din oferta financiară.

Cheltuieli de personal

Prejudiciile regăsite la cheltuieli de personal, în sumă de 116,7 milioane lei, se datorează, în principal, plății unor drepturi bănești, ca urmare a:

– acordării unor sporuri salariale neprevăzute de legislaţia specifică de salarizare a personalului plătit din fonduri publice sau peste cuantumul legal – spor de dispozitiv, spor pentru condiții vătămătoare, spor de fidelitate și loialitate, spor pentru atribuțiuni în domeniul urbanismului, stimulente, indemnizații de conducere sau de ședință;
– stabilirii eronate a drepturilor salariale pentru membrii echipei în cazul unor proiecte finanțate din fonduri europene care în realitate nu s-au derulat sau în care membrii echipei nu au prestat activități specifice;
– încadrării și salarizării unor persoane fără ca acestea să fi promovat concursul pentru ocuparea funcției publice respective;
– acordării unor drepturi neprevăzute de lege (premii anuale, spor de complexitate);
– acordării unor drepturi prevăzute în contractele colective de muncă cu nerespectarea legii, reprezentând: contravaloarea unei mese calde zilnice; sume de reprezentare pentru asigurarea unei ţinute decente; cheltuieli pentru refacerea stării de sănătate sau pentru examene medicale oftalmologice și dispozitive de corecție speciale;
– acordării în avans a indemnizațiilor pentru concedii de odihnă, fără a fi regularizate ulterior;
– compensării în bani a concediilor de odihnă, contrar prevederilor legale în materie.

Cele mai multe prejudicii au fost constatate în Municipiul București, de aproape 300 de milioane de lei, în județul Satu Mare, 50 de milioane de lei, județul Cluj, aproape 50 de milioane de lei.

Cheltuieli cu bunuri și servicii

Prejudiciile cele mai importante sunt localizate la cheltuielile cu bunuri și servicii, respectiv 493,8 milioane lei, reprezentând:
– efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație;
– nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanți și efectuarea reparațiilor auto;
– efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremele stabilite de actele normative în vigoare;
– plata din bugetul local a utilităților pentru spațiile închiriate, fără a fi recuperate de la chiriași;
– plata unor cheltuieli care nu aparțin unității şi/sau a căror realitate şi conformitate nu este atestată prin documente justificative legal întocmite;
– plăţi nelegale pentru cheltuieli de transport, hrană și cazare care nu întrunesc condițiile prevăzute de legislația privind delegarea și detașarea în altă localitate;
– plăţi nelegale reprezentând onorarii de asistență juridică peste valoarea stabilită prin contractul de prestări servicii juridice;
– cheltuieli nelegale angajate prin decontarea unor servicii de audit public intern în sistem de cooperare, în condițiile în care acordurile încheiate nu îndeplinesc condițiile de conformitate și legalitate;
– decontarea contravalorii accizelor pentru furnizarea de gaze naturale utilizate pentru încălzire la unităţile de învăţământ, în condițiile în care Codul fiscal prevede scutirea de la plata acestora;
– efectuarea de cheltuieli privind prestarea serviciilor de publicare pe pagina de Internet a unor informații de interes public, fără documente justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, care să ateste prestarea serviciilor.

Cheltuieli transferuri

Frecvența abaterilor înregistrate la categoria de cheltuieli transferuri este dată, în principal, de acordarea unor finanțări nerambursabile de către autoritățile administrației publice locale, cu nerespectarea prevederilor legale, respectiv:

– efectuarea de plăți nejustificate către asociații sportive – ca urmare a acceptării și aprobării unor deconturi justificative în care au fost incluse cheltuieli efectuate pentru alte destinații decât cele prevăzute în contractele de asociere încheiate;
– acordarea de finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit;
– acordarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local mai multor asociații sau fundații care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare;
– acordarea de sume unor asociații și fundații de asistență socială, peste nivelul subvenției pe persoană asistată, aprobat prin hotărâri ale consiliilor locale;
– nerestituirea sumelor utilizate în afara cadrului contractual în cazul finanțărilor nerambursabile acordate unor asociații.

Constatările la titlul de cheltuieli subvenții vizează neregulile consemnate cu privire la acordarea din bugetele locale a subvențiilor, cu nerespectarea prevederilor legale și a procedurilor de alocare a acestora, abaterile relevând:

– întocmirea eronată a deconturilor pentru justificarea subvențiilor cuvenite;
– lipsa unor proceduri de acordare a subvențiilor fără existența unor indicatori fizici, specifici activității de transport, și fără criterii de nominalizare a beneficiarilor direcți ai gratuităților;
– nerespectarea prevederilor legale referitoare la regularizarea subvențiilor neutilizate până la încheierea exercițiului bugetar;
– nerestituirea la buget, la finele anului, a subvențiilor încasate necuvenit.

Achiziții publice de servicii și lucrări

Abaterile consemnate la cheltuieli de capital vizează aspectele deficitare privind activitatea de achiziții publice de servicii și lucrări de investiții, respectiv:

1. În etapa de derulare a procedurii de achiziție publică:
– neîntocmirea sau întocmirea necorespunzătoare a programului de achiziţii publice;
– lipsa notelor justificative privind alegerea procedurii de atribuire;
– divizarea achiziţiilor cu acelaşi cod CPV în mai multe contracte, pentru evitarea organizării de proceduri de achiziţie;
– estimarea necorespunzătoare sau neestimarea valorii contractului de achiziție publică;
– încheierea unor contracte fără asigurarea surselor de finanțare;
– nerespectarea criteriului de atribuire.

2. În etapa de derulare a contractelor de achiziții publice:
– cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat, privind lucrări de investiții decontate la prețuri mai mari decât cele cuprinse în oferta financiară adjudecată;
– includerea în situațiile de plată a unor cheltuieli care depășesc normele, cotele sau baremele prevăzute de lege;
– plăţi nelegale pentru lucrări supradimensionate prin înscrierea unor cantităţi mai mari decât cele real executate, rezultate din măsurători;
– plăți pentru servicii/lucrări a căror valoare excede contractelor și/sau ofertelor declarate câștigătoare (cote de cheltuieli indirecte și prețuri unitare mai mari decât în devizul-ofertă), cota de TVA inclusă în situațiile de plată de către persoane juridice neplătitoare de TVA;
– avansuri acordate, dar nejustificate până la finele exercițiului bugetar prin lucrări efectuate/servicii prestate/bunuri livrate;
– plata dublă a unor servicii de asistență tehnică pe perioada derulării lucrărilor de investiții;
– neaplicarea de către entitatea verificată a clauzelor contractuale referitoare la perceperea penalităților datorate de către executant, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate prin contract.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.