Mini-summit la NATO Bucureşti: Prezenţa sporită a SUA în Europa, o prioritate

Liderii statelor din flancul estic al NATO, reuniţi la Bucureşti, şi-au exprimat îngrijorarea profundă faţă de „poziţia agresivă” a Rusiei şi au susţinut prezenţa militară sporită a NATO în regiune. Discuţiile de la Bucureşti au fost coprezidate de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de omologul său polonez, Andrzej Duda. La summit a participat şi secretarul general adjunt al NATO, Alexander Vershbow. Următorul Summit NATO va avea loc la Varşovia, în iulie 2016.

Preşedintele Poloniei a adoptat cea mai fermă poziţie, susţinând că doreşte o sporire a forţelor NATO din flancul estic al Alianţei, forţă care este detaşata prin rotaţie, şi, mai mult, că Varşovia doreşte pe viitor o prezenţă militară permanentă a NATO în Polonia. Declaraţia a fost făcută după întrevederea bilaterală cu preşedintele României, care a avut loc marţi.

Preşedintele Kalus Iohannis a precizat că sunt cinci direcții de acțiune evaluate ca fiind prioritate în declaratia comuna adoptata la Bucuresti — întărirea solidarității și indivizibilității securității aliate, inclusiv prin consolidarea legăturii transatlantice și susținerea unei prezențe sporite a SUA în Europa atât militar, cât și politic și economic, întărirea NATO și continuarea procesului de adaptare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est și din sud, arătând că în acest caz un rol deosebit îl va avea și intensificarea relației cu partenerii din vecinătatea strategică, consolidarea securității spațiului de la Marea Neagră la Marea Baltică, necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO și UE, asigurarea că o decizie de reangajare a dialogului cu Federația Rusă va fi fundamentată pe înțelegerea comună a respectării dreptului internațional.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a arătat că la această reuniune statele din Europa Centrală și de Est și-au consolidat și demonstrat unitatea și au adus o contribuție importantă pentru următoarele decizii care vor fi luate la summit-ul de la Varșovia.

„Rămânând profund preocupați de continua postură agresivă a Rusiei, vom rămâne fermi asupra necesității ca Rusia să revină la respectarea dreptului internațional și a obligațiilor internaționale, a responsabilităților și angajamentelor sale, ca o pre-condiție pentru o relație NATO — Rusia bazată pe încredere și siguranță”, se afirmă în Declarația comună adoptata la mini-summitl NATO de la Bucuresti, potrivit Agerpres.

„Dată fiind complexitatea amenințărilor și provocărilor curente, vom susține adâncirea cooperării NATO — UE”, se mai spune în document.

Cele nouă state au convenit să contribuie activ la conturarea răspunsului strategic aliat pentru amenințările și riscurile de securitate pe termen lung cu care se confruntă în est.

„Ne vom uni eforturile pentru a securiza, acolo unde este necesar, o prezență militară aliată robustă, credibilă și sustenabilă în regiunea noastră”, stipulează Declarația comună.

De asemenea, documentul conține angajamentul alocării a 2% din PIB Apărării și continuarea politicii „ușilor deschise” a NATO.

Cei nouă lideri europeni au convenit și promovarea unei cooperări intensificate cu partenerii NATO, în special cu cei din vecinătate.

La mini-summit-ul de la Bucureţti au participat Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, Preşedintele Republicii Estonia, Toomas Hendrik Ilves, Preşedintele Republicii Letonia, Raimonds Vējonis, Preşedintele Republicii Lituania, Dalia Grybauskaitė, Preşedintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, Preşedintele Ungariei, Áder János, Preşedintele Camerei Deputaţilor a Republicii Cehe, Jan Hamáček, precum şi Secretarul General Adjunct al NATO, Alexander Vershbow.

Marţi cu o zi înainte de reuniune, Andrzej Duda a discutat cu omologul român despre proiectul ruso-german Nord-Stream 2, gazoductul ce ar urma să dubleze volum de gaz furnizat de Gazprom via Marea Baltică, ocolind teritoriul Poloniei. Duda consideră că acest proiect este “o decizie politică care nu are fundamenete financiare şi nici economice” şi care “nu sporeşte securitatea energetică a Europei”.

Moda mini-summit-urilor pare să prinda tot mai mult în Europa. Recent a avut loc un summit european al statelor din Balcani, membre UE, dar şi foste republici iugoslave care nu fac parte din UE. Acum are loc un mini-summit al flancului estic al NATO.

Mini-summitul european de la Bruxelles se distinge nu atât prin deciziile adoptate în privinţa imigratiei (principala temă abordată), cât prin absenţa Germaniei, motiv pentru care poate fi considerat o încercare a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar şi a liderilor statelor din regiune, de a pune presiune pe Berlin, de a demonstra că executivul european poate acţiona şi dincolo de liniile trasate de Germania.

În mod similar, mini-summitul NATO de la Bucureşti poate fi o încercare de a pune presiune pe puterile vest-europene care sunt din ce in ce mai dispuse să închidă ochii la încălcarea de către Rusia a normelor de drept internaţional în Crimeea şi estul Ucrainei. Statele care au participat la reuniunea de la Bucureşti sunt printre cele care au adoptat poziţiile cele mai ferme la adresa Moscovei în ultimele luni (cu excepţia Ungariei conduse de Viktor Orban), iar mini-summitul a căutat să ofere o tribună pentru reafirmarea dorinţei de a promova în continuare această linie politică fermă şi pentru reafirmarea solidarităţii cu Statele Unite, partenerul privilegiat din NATO, înaintea Germaniei, Franţei sau oricărei alte puteri europene.

În rest, summitul de la Bucureşti a fost o nouă ocazie pentru Polonia de a-şi promova interesele militare şi economice. După câştigarea parlamentarelor de conservatorii lui Jaroslaw Kaczynski, cu o poziţie şi mai puternic anti-rusă decât precedentul guvern liberal, se estimează că Polonia se va orienta şi mai pregnant către încheierea unor contracte militare cu statele din centrul şi estul Europei, contracte benefice pentru industria militară poloneză. Este motivul pentru care Varşovia a anunţat că va crea şi un fond special pentru a împrumuta statele din regiune pentru achiziţionarea de armament.

Până la urma, o reuniune NATO care scoate în evidenţă Bucureştiul, la o săptămână după avertismentele dure lansate de Rusia la adresta Romaniei, în contextul operaţionalizării bazei militare de la Deveselu, nu poate fi decât benefică pentru preşedinţia României şi relaţia cu SUA. În egală măsură cadrul NATO pare sa fie singurul viabil în acest moment pentru realaţia cu partenerul strategic Polonia, având în vedere că viitorul guvern conservator va aborda o politică eurosceptică şi va limita astfel posibilităţile de cooperare cu România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.