Motivele pentru care DNA cere arestarea lui Hrebenciuc și Adam

Procurorii DNA apreciază ca fiind deosebit de grave faptele pentru care sunt urmăriți penal deputații PSD Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam în dosarul retrocedărilor ilegale, susținând că măsura arestării preventive în cazul lor se impune pentru că există riscul influențării martorilor sau suspecților, persoane din anturajul inculpaților.

„Din analiza mijloacelor de probă administrate până la acest moment în dosar rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt urmăriți penal, faptele fiind de o gravitate deosebită. Din analiza actelor și lucrărilor deja administrate până la acest moment procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt urmăriți penal, faptele fiind de o gravitate deosebită, fiind incidente prevederile art. 223 al. 2 Cod procedură penală, în sensul că au fost administrate probe sau există indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabilă că au săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, respectiv infracțiuni de corupție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani și pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, se constată că privarea de libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”, se precizează în referatul DNA privind solicitarea de încuviințare a arestării preventive a celor doi deputați, referat consultat de Agerpres.

Totodată, DNA menționează că lăsarea în acest moment a celor doi deputați în libertate „ar influența negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influențării martorilor/suspecților, persoane din anturajul inculpaților, cu atât mai mult cu cât nu au fost identificate încă toate persoanele implicate în cauză și nu s-a stabilit pentru fiecare rolul și contribuția concretă în activitatea grupului infracțional”.

„În același context, apreciem că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației, raportat la modalitatea de săvârșire a faptelor și la rezonanța socială a unor asemenea activități infracționale, în contextul în care onestitatea persoanelor care exercită funcții de demnitate publică este o condiție esențială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau teritorial. În situații de genul celor din prezenta cauză este imperios necesar ca statul să aibă mijloace utile pentru contracararea fenomenului corupției sau cel puțin limitarea efectelor acestuia, dată fiind evoluția acestui fenomen care reprezintă o amenințare pentru democrație și drepturile omului. Este regretabil că tocmai persoanele însărcinate cu aplicarea și respectarea legii și care ar trebui să se simtă învestite cu grija înfăptuirii justiției devin potențiali subiecți activi ai unor asemenea infracțiuni, dintre cele mai grave, care încalcă orice principiu al echității sociale, punând în pericol însăși stabilitatea instituțiilor democratice și a fundamentelor morale ale societății”, se mai arată în referat.

DNA mai invocă și „perseverența infracțională evidențiată de săvârșirea mai multor infracțiuni de către inculpații cercetați; implicarea mai multor persoane; existența anumitor înțelegeri infracționale bine statornicite, între participanți; convingerea celor implicați că ar fi putut obține sume de bani importante, de ordinul sutelor de milioane de euro prin orice mijloace nelegale, încrederea publicului larg în legalitatea actului de justiție și legalitatea actelor de proprietate emise de autoritățile statului, cu consecința sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar și administrativ — toate acestea fiind elemente de natură a evidenția efectele negative produse”.

Procurorii anticorupție mai susțin că scopul procesului penal ar putea fi alterat prin lăsarea în libertate a inculpaților.

„Natura infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de către inculpați, modul în care aceștia au acționat conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetați, constând în starea de neliniște, în sentimentul de insecuritate în rândul societății civile, generat de rezonanța socială negativă a faptului că inculpații asupra cărora planează acuzația comiterii unor asemenea infracțiuni ar putea fi cercetați în stare de libertate. Este adevărat că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri într-o cauză penală persoana judecată se bucură de prezumția de nevinovăție, însă legiuitorul a stabilit ca în cazul în care se regăsesc anumite condiții expres prevăzute, să se poată lua una din măsurile preventive, indiferent dacă acuzatul recunoaște sau nu săvârșirea faptelor pentru care este judecat, dacă are sau nu antecedente penale, normele de procedură interne fiind în deplin consens cu dispozițiile art.5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, precizează DNA.

Potrivit procurorilor, „infracțiunile cercetate în cauză, prin natura lor și prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracțional și limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacție de oprobiu general puternică, astfel încât într-o asemenea situație privarea de libertate se justifică, chiar și în lipsa antecedentelor penale ale inculpaților”.

„La aprecierea pericolului concret al infracțiunilor săvârșite trebuie avută în vedere și reacția societății la asemenea fapte, prin care au fost lezate relațiile sociale a căror formare, desfășurare și dezvoltare normală impun comportarea onestă a fiecărui funcționar în raporturile de serviciu, precum și la combaterea faptelor de venalitate care aduc atingere credibilității de care trebuie să se bucure instituția în care acesta își desfășoară activitatea. În absența unui răspuns ferm al autorității judiciare, lăsarea în libertate a inculpaților acuzați de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere în organele statului și temerea că valorile sociale nu pot fi protejate în mod eficient în situația unor fapte de același gen, mai ales în situația în care persoanele acuzate de comiterea acestor fapte au participat la procesul legislative prin care acest tip de comportament antisocial a fost incriminat ca infracțiune”, mai susțin procurorii DNA.

Hrebenciuc este acuzat de DNA în acest dosar de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență şi instigare la folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Adam, de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi constituire a unui grup infracțional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă. În același dosar, Ilie Sârbu este urmărit penal pentru infracțiunile de folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2012, deputatul PSD Adam Ioan le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras și Uță Gabriel să admită o cale extraordinară de atac, pronunțând o hotărâre judecătorească (decizia nr. 231/R/17.04.2012 a Tribunalului Covasna) în favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza (naşul de cununie al inculpatului), în contradicție evidentă cu principiile de drept, cu starea de fapt reală şi cu practica anterioară a aceloraşi judecători şi a tuturor celorlalte instanţe care soluţionaseră cauza, prin care au dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de ha teren forestier și 50 de ha de teren agricol pe raza judeţului Bacău, creând un prejudiciu în sarcina RNP ROMSILVA de 303.888.615 euro.

Conform anchetatorilor, „soluţia a fost dispusă în condiţiile în care moştenitorul nu se încadra în gradul de rudenie prevăzut de lege faţă de proprietarul deposedat şi nu depusese cerere la Comisia locală de fond funciar pentru întreaga suprafaţă; pe parcursul judecăţii îşi modificase cererea şi solicita numai restituirea dreptului asupra a 23.000 de hectare; pe o parte din terenurile revendicate fusese deja reconstituit dreptul de proprietate față de câteva sute de proprietari. Judecătorii au admis, în faza recursului, revizuirea unei hotărâri anterioare irevocabile prin care fusese respinsă cerea reclamantului, invocând apariţia unor înscrisuri noi pe care reclamantul a omis să le solicite cu prilejul primei judecăţi, deşi acestea nu aveau valoare determinantă raportat la obiectul cauzei”.

„Imediat după ce a obținut în mod fraudulos decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, Adam, împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza, Călugăr Daniel-Constantin, Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin şi Hrebenciuc Viorel, a constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată. Totodată pentru a reuși punerea în aplicare a deciziei, Adam Ioan împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza le-a Promis lui Călugăr Daniel-Constantin, Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin și Hrebenciuc Viorel, bani sau alte foloase, iar aceștia din urmă au promis că vor determina funcționarii publici cu atribuții în acest sens (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri”, se menționează în comunicatul DNA.
În acest scop, susțin anchetatorii, în luna aprilie 2013, la inițiativa lui Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a întregii suprafețe de teren forestier (43.277 ha) cu Dan Bengescu, precum şi un contract de mandat, prin care cumpărătorul se angaja să facă toate demersurile necesare în vederea punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate. Preţul tranzacţiei a fost de 2.500 euro/hectar, de aproximativ 3 ori mai mic decât valoarea de piaţă, întrucât contractul masca în cuprinsul său și cumpărarea de influență de la autoritățile din județul Bacău.

Conform DNA, pentru atingerea scopului, Bengescu l-a cointeresat pe Hrebenciuc, care avea rolul de a-și folosi influența politică la nivelul instituțiilor și autorităților publice din județul Bacău și a celor de la nivel central, pentru urgentarea atingerii obiectivelor stabilite în antecontract, în schimbul a 12.000 de hectare din suprafaţa reconstituită.

Pe Viorel Hrebenciuc procurorii îl acuză că, începând cu luna aprilie 2013 și până în prezent, împreună cu Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Bengescu, a constituit și coordonat un grup (la care au aderat/sprijinit ulterior și alte persoane), ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna.
„În luna aprilie 2013, Hrebenciuc Viorel împreună cu Bengescu Dan Costin, le-a promis lui Adam Ioan şi Sturdza Paltin Gheorghe că-i va determina pe funcționarii publici cu atribuții de punere în posesie și eliberare titlului de proprietate privind terenul forestier în suprafață de 43.227 ha (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava, ROMSILVA etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri (ex. să nu se formuleze plângeri în instanță împotriva deciziilor Comisiei județene de fond funciar Bacău), acceptând de la aceștia promisiunea de bani sau alte foloase”, susțin procurorii.
În cursul anului 2013, spun anchetatorii, Hrebenciuc l-a contactat repetat la telefon pe Crăciunescu, director general al RNP Romsilva, şi s-a deplasat la biroul acestuia, reproşându-i opoziţia la punerea în posesia a lui Sturdza Paltin.

„Întrucât Crăciunescu Adam a refuzat să dea curs solicitării, Hrebenciuc Viorel i-a solicitat lui Sîrbu Ilie, care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid politic, să îşi folosească influenţa faţă de Crăciunescu Adam, directorul general al Romsilva, membru în cadrul aceluiași partid politic, pentru a determina modul în care instituția condusă de acesta din urmă trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței revendicate de Paltin Gheorghe Sturdza. În cursul lunii septembrie 2013, inculpatul Hrebenciuc Viorel a intervenit pe lângă membrii comisiilor locale Dărmăneşti şi Dofteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, astfel încât aceştia să accepte predarea directă a suprafeţelor de pădure, fără avizul Comisiei Judeţene de Fond Funciar”, mai susțin anchetatorii.
De asemenea, conform procurorilor, în perioada septembrie – octombrie 2013, Hrebenciuc Viorel şi-ar fi folosit influenţa asupra directorului Direcţiei Silvice Bacău, căruia i-a reproşat „blocajele” instituţionale apărute, realizând totodată demersuri pentru ca acesta să fie chemat la Bucureşti, pentru a fi „instruit” cum să procedeze în privinţa demersurilor efectuate pentru restituirea în natură a celor 43.277 ha pădure, demersuri care au avut ca efect convocarea acestuia din urmă de către directorul general al ROMSILVA, pe tema suprafeţelor vizate de Paltin Gheorghe Sturdza.
„În acest context, după ce ROMSILVA a depus o cerere de strămutare și a obţinut suspendarea judecății litigiului care privea această suprafaţă, Hrebenciuc Viorel i-a cerut lui Sîrbu Ilie să îşi folosească influenţa faţă de Crăciunescu Adam şi să îl determine să înlocuiască persoana care reprezenta regia în cauzele ce priveau acest domeniu. Totodată, după admiterea cererii de strămutare, Ioan Adam i-a cerut lui Bengescu Dan să îi transmită lui Hrebenciuc Viorel că funcţionarii publici cu care a discutat despre terenurile revendicate l-au păcălit, subliniind că deputatul Hrebenciuc şi-a „dat cuvântul” că va rezolva problema. Totodată, în cursul lunii august 2014, Hrebenciuc Viorel i-a promis lui Bengescu Dan că îşi va folosi influenţa pentru a-l determina pe directorul RN Romsilva să nu mai formuleze contestaţii împotriva acţiunilor judiciare iniţiate de acesta”, mai arată anchetatorii în comunicatul citat.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.