Actualul partid aflat la putere a anunţat că pentru alegerile din 2012 doreşte schimbarea culorii electorale din portocaliu în verde sau albastru. Asta pentru că românii au devenit irascibili la portocaliu. În plus, verdele ar aduce PDL-ului şi puţin electorat din zona ecologică. Doar tot a spus Băsescu să se extragă aurul de la Roşia Montană indiferent de consecinţele asupra mediului. Eu sper totuşi că noua culoare a PDL-ului să fie albastru. Aşa ar putea să-şi schimbe şi sloganul electoral din „Să trăiţi bine!” în „Să trăiţi bine cu cianuri!”.
Ce legătură există între cianuri şi culoarea albastră? Păi cuvântul cianură îşi are originea în grecescul κυανóς (albastru). Acest nume se datorează acidului cianhidric (germ. Blausäure, acid albastru), care a fost sintetizat prin tratarea albastrului prusic cu acid. Deci culoarea electorală albastră ar merge bine cu cianuri.
Despre aurul de la Roşia Montană se vorbeşte mult: să se extragă, să nu se extragă. Eu unul întreb altceva. Care sunt consecinţele asupra mediului dacă lacul de baraj pentru cianuri se va sparge? Nu de alta, dar e posibil deoarece în România un astfel de fapt s-a mai întâmplat. Este vorba despre accidentul minier din 2000 de la Baia Mare, care a constat într-o scurgere de cianură produsă lângă Baia Mare. Accidentul s-a produs la societatea Aurul SA, un joint-venture al companiei australiene Esmeralda Exploration şi al Guvernului român. Cianura deversată a afectat râurile Săsar, Lăpuş, Someş, Tisa şi Dunărea înainte de a ajunge la Marea Neagră.
Apele poluate, în special Tisa şi Dunărea, au provocat moartea unei mari cantităţi de peşte în Ungaria şi în Iugoslavia. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de după Cernobîl. Întrebată la acea vreme de ce a cedat barajul, compania Esmeralda Exploration a dat vina exclusiv pe căderile importante de zăpadă din zonă (accidentul a avut loc în 30 ianuarie 2000).
În concluzie, înainte de a exploata aurul de la Roşia Montană ar trebui ca oamenii să aibă răspunsul la foarte multe întrebări. Pun şi eu câteva cu speranţa că poate îmi răspunde cineva. Una dintre ele se referă la cantitatea de cianură care va fi depozitată în noul baraj. O alta, la cine plăteşte dacă cedează barajul din vina zăpezilor, a ploilor sau a mai ştiu eu ce. O a treia – care este impactul reziduului toxic minier numit tailing, care, sub formă de praf, poate fi împrăştiat de vânt?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.