Paradoxurile alegerilor primare americane

Ca unul care am urmărit atent alegerile primare şi prezidenţiale americane în campaniile lui Richard Nixon (2 mandate), Jimmy Carter, Ronald Reagan (2 mandate), George H. W. Bush, Bill Clinton (2 mandate), George W. Bush (2 mandate) şi Barack Obama (2 mandate), mărturisesc că nu am întâlnit atâtea situaţii paradoxale precum în cursul actualelor primare aflate cu puţin înaintea desemnării oficiale a candidaţilor republican şi, respectiv, democrat în cursa pentru alegerea celui de al 45-lea şef al Casei Albe. De pildă, în campania din 2008, când era limpede că, după cele două mandate republicane catastrofale ale lui George W. Bush, democraţii vor reveni la Casa Albă, iar desemnarea doamnei Hillary Clinton drept candidat oficial – iminentă, a apărut ca din pălarie Barack Obama, care a şi fost ales preşedinte, devenind astfel primul afro-american ce ajunge şef al Casei Albe.

Acum, lucrurile sunt mult mai complicate, pline de paradoxuri în ambele tabere, încât nici nu ştiu cu care să încep. Mai întâi ar trebui spus că ne aflăm cu 209 zile înaintea zilei Z – 8 noiembrie 2016 – când au loc alegerile prezidenţiale, iar lucrurile în cele două tabere şi în special în cea republicană nu sunt nici pe departe clare, chiar şi după primarele din statul Missouri. Cu aproape o lună înaintea celei de a doua Super Marţi, republicanul Donald Trump şi democrata Hillary Clinton au câştigat fiecare în tabăra sa, dar sunt rezultate extrem de strânse, cel puţin în cazul lui Hillary, au separat-o cu doar 3 zecimi de contracandidatul ei, Bernie Sanders: 49,6% în cazul ei, faţă de 49,38%! Totuşi, ca număr de delegaţi la convenţie, fiecare a obţinut câte 34, însă Hillary îşi păstrează avansul de 1.574 de voturi la convenţie. Ei îi vor trebui 2.383 de voturi la convenţie şi are până acum 1.305. În ce-l priveşte, Sanders a strâns 1.086. La republicani, câştigătorul din Missouri este Donald Trump, cu 40,84%, urmat de senatorul Ted Cruz – 40,63%. Cu cei 25 de delegaţi care vor fi de partea sa, Trump are acum 742, iar Cruz, 529. La republicani este nevoie de minimum 1.237 pentru a fi desemnat candidat prezidenţial.

Vorbeam însă de paradoxurile actualei faze a confruntării electorale prezidenţiale, aşa că să numim câteva. Spuneam că o urmăresc încă din 1968, dar nu-mi amintesc să fi întâlnit un episod precum cel de pe 9 aprilie a.c., când ziarul „Boston Globe” a realizat un număr în care-şi imagina ce va fi exact peste un an, adică pe 9 aprilie 2017. Adică atunci când, după cum îşi imaginează cotidianul amintit, Donald Trump ar fi câştigat nu numai primarele în Grand Old Party, ci şi cursa pentru Casa Albă, devenind astfel al 45-lea preşedinte din istoria SUA. „Expulzările vor începe”, „tulburările continuă”, „soldaţii americani refuză să dea curs ordinelor de a executa familiile membrilor Statului Islamic”. Cum se vede, ziarul respectiv prezice ce va fi în America sub Trump la nici trei luni după ce el ar ajunge la Casa Albă. Cu ce vor semăna Statele Unite cu acest miliardar în fruntea lor, se întreabă ziarul, unul dintre cele mai citite din America? Cu un adevărat haos, răspunde el în mod tranşant şi prezice o Americă în derivă. În afirmaţiile sale se bazează pe programul actualului candidat la învestitura prezidenţială republicană. Astfel, în legătură cu imigraţia, Trump s-a angajat să expulzeze 11,3 milioane de imigranţi clandestini în doi ani. Apoi el vrea să mărească şi taxele vamale: până la 45% pentru produsele importate din China, la 35% pentru cele din Mexic. Urmarea acestei politici? În articolul său, „Boston Globe” scrie că pieţele vor reacţiona foarte rău, iar indicele Dow Jones al Bursei din New York va pierde peste o treime din valoarea sa în trei săptămâni. Articolul principal este însoţit de un editorial, care explică faptul că această candidatură este „profund deranjantă” şi contrară tuturor valorilor Americii. Ca urmare, ziarul promite o „opoziţie activă şi angajată”. „Viziunea lui Donald Trump pentru viitorul ţării noastre este profund deranjantă şi anti-americană. A găsi precedente istorice este uşor (…). Este exact ceea ce propune această pagină satirică, să arate cu ce va semăna America prin Trump la Casa Albă”, scrie ziarul. În viziunea sa, o opziţie faţă de aşa ceva trebuie să vină din partea Partidului Republican, spre a bara candidatura lui Trump. Cine să-i ia locul? Nu Cruz, considerat la fel de periculos ca şi adversarul lui. Ryan şi Mitt Romney sunt cei pe care ziarul îi nominalizează ca o „alternativă onorabilă şi credibilă”. „Este de preferat să se piardă (preşedinţia – n.n.) păstrând principiile, decât să se accepte un pact periculos cu un demagog”, conchide „Boston Globe”. În context, semnalăm că şi foarte conservatorul canal TV Fox News îl atacă pe Trump. Revenind la starea candidaţilor republicani la învestitură, trebuie spus că, potrivit unor calcule de ultimă oră, s-ar putea ca nici Trump şi nici Cruz să nu ajungă la numărul minim de delagaţi – 1.237. La convenţia republicană din iulie, de la Cleveland, vor fi 2.472 de delegaţi. În acest caz, jocurile de culise ar putea tranşa lucrurile fără controversatul Trump, despre care se zice că nici în tabăra lui nu se speră să obţină numărul de delegaţi necesari spre a fi desemnat candidat prezidenţial.

Şi la democraţi capitolul paradoxurilor este în actualitate şi-l are în prim-plan pe senatorul Bernie Sanders. Deşi în statul Wyoming el a obţinut al 7-lea succes din ultimele opt alegeri primare democrate, el este cu mult în urma doamnei Hillary, ceea ce face analiştii să spună că şansele sale să obţină învestitura democrată sunt „cvasi-nule”. Cu toate astea, furnizorii de fonduri continuă să investească masiv în campania lui, simţind că acţiunea sa politică va merge dincolo de aceste alegeri prezidenţiale. Astfel, Sanders a primit 44 de milioane de dolari în martie, cu două milioane mai mult decât în februarie. Este un record pentru un candidat democrat. În aprilie, el mizează pe 45 milioane dolari, chiar pe 50! Întrebarea este normală: cum se face că un atare candidat care, exceptând un incident sau un accident major, nu are şanse la învestitură, poate convinge furnizorii de fonduri? Vorba cuiva, a paria este un lucru, dar a paria la jumătatea cursei pe un cal aflat la şapte lungimi în urma celui din faţă este altceva. Fie aceşti furnizori de fonduri ştiu ceva ceea ce nu ştie publicul, fie au altceva în cap decât nominalizarea la convenţie. Oricum, la ora actuală, Hillary mai are nevoie de circa 600 de delegaţi spre a primi învestitura democrată, iar Sanders de 1.300! În fine, dar nu în ultimul rând, Sanders se consideră un socialist „a l`americanine”, el vrea o „revoluţie în societate” şi a pornit „o cruciadă pentru a schimba America”. Drept care este un apropiat al celor doi preşedinţi ai ţărilor membre ale Alianţei Bolivariane pentru Popoarele Americii noastre – ALBA -, Eva Morales (Bolivia) şi Rafael Correa (Ecuador), ştiut fiind că ALBA adoptă tradiţional poziţii antiamericane.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.