PDL pregăteşte unul dintre ultimele mari tunuri ale guvernării (II)

Sub pretextul implementării unei decizii pilot a CEDO, PDL şi guvernul Ungureanu pregătesc un nou tun: preluarea caselor naţionalizate, a terenurilor şi pădurilor care încă nu au fost restituite în natură.

Concurs de minciuni pentru justificarea tunului

Pentru a justifica eliminarea restituirii în natură, dar mai ales pentru a justifica decizia de plafonare la 15% (din valoarea proprietăţii confiscate) a despăgubirilor băneşti şi eşalonarea lor pe 10 ani, ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, a ieşit în public cu o dezinformare de zile mari. El a declarat zilele trecute că totalul despăgubirilor – la valoarea reală a proprietăţilor – s-ar ridica la 70 de miliarde lei, dintre care „mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile”. O minciună uriaşă. Contrazisă chiar de documentele oficiale. Astfel, din raportul anual de activitate al ANRP pe anul 2010 (ultimul an în care s-au mai lucrat ceva dosare) reiese clar că Biserica Romano-Catolică a depus în total 1.203 cereri de retrocedare. Mai mult, din acelaşi raport de activitate rezultă că în ceea ce priveşte Biserica Romano-Catolică, „la nivelul lunii decembrie 2010” au fost soluţionate 570 de dosare de retrocedare. Deci, au mai rămas de soluţionat 633 de dosare de retrocedare. De unde a scos ministrul Bogdan Drăgoi cele 88.000 de imobile pentru care Biserica Romano-Catolică ar fi cerut să fie retrocedate ţine de SF. În total, toate cultele religioase din România au depus 14.814 dosare de retrocedare, dintre care 4.441 au fost soluţionate.

La capitolul dezinformări excelează şi ministrul de Externe, Cristian Diaconescu (UNPR).

Iată ce a declarat el presei zilele trecute: „Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră trebuie să enumăr cauzele ineficacităţii sistemului de restituire constatate de CEDO: extinderea treptată a aplicării legilor de reparaţie asupra aproape tuturor bunurilor imobile naţionalizate; lipsa unei plafonări a despăgubirilor; complexitatea prevederilor legislative şi modificările succesive ce le-au fost aduse; practica judiciară inconstantă, generată de modificările legislative rapide;(…) sarcina foarte importantă pe care legislaţia în materie de bunuri imobile naţionalizate o are asupra bugetului statului; nefuncţionalitatea Fondului Proprietatea”. Ceea ce afirmă ministrul Cristian Diaconescu este fals. În primul rând, Fondul Proprietatea funcţionează; în al doilea rând, CEDO – prin decizia pilot în ceea ce priveşte România – nu a criticat extinderea ariei de retrocedări şi nici nu a incriminat lipsa unei plafonări a despăgubirilor. Iar în ceea ce priveşte sarcina asupra bugetului statului, nici aici judecătorii CEDO nu s-au pronunţat critic, ci doar au constatat efortul financiar făcut de stat. Efort însă prezentat cu date măsluite de către reprezentanţii guvernului la CEDO, care au anunţat că efortul bugetar s-ar ridica la 21 de miliarde de euro, o altă minciună grosolană.

O mică frână dictată de interesele UDMR

Marţi 17 octombrie, s-a produs un mic cutremur în coaliţie. UDMR nu marşează integral pe varianta legii promovate de PDL. Foarte interesantă este poziţia UDMR. Iată ce declara liderul Uniunii, Kelemen Hunor, pe 14 aprilie: „Nu pot fi de acord să scoatem din legislaţie restituirea imobilelor în natură acolo unde dosarele sunt complete şi unde se pot restitui imobilele. Vom milita în coaliţie ca până la sfârşitul dezbaterilor publice, restituirea în natură să fie reintrodusă, fiindcă aceste imobile pot şi trebuie retrocedate şi degrevezi şi bugetul statului de la plata unor despăgubiri”. Marţi, o altă voce cu greutate din UDMR, Marton Arpad, a precizat clar care este poziţia grupării: „Proiectul de lege are două părţi. Una dintre ele este pentru noi nenegociabilă, dacă există bunuri care pot să fie retrocedate în natură, să fie aşa. În legătură cu modalitatea de compensare a pierderilor foştilor proprietari în legătură cu imobilele care nu pot să fie retrocedate, pe această temă putem discuta. O discuţie înseamnă propuneri dintr-o parte şi din alta, deci teoretic suntem de acord cu posibilitatea limitării la un nivel”.

Poziţia UDMR este corectă când se pronunţă pentru restituirea în natură acolo unde este posibil, dar este incorectă când susţine că este de acord cu plafonarea despăgubirilor. UDMR nu a fost de acord cu poziţia PDL – eliminarea restituirilor în natură – pentru simplul motiv că ar avea de pierdut. Mai există clădiri şi terenuri aparţinând cultulelor etniei maghiare care pot fără probleme să fie retrocedate în natură. Deci, corectitudinea UDMR este legată de propriile interese. Şi celelalte minorităţi merg în această chestiune pe aceeaşi linie cu UDMR.

Demagogie şi „echitate” marca PDL

Pentru a nu rămâne în offside, cei din PDL s-au repliat şi au schimbat discursul. Marţi, purtătorul de cuvânt al partidului, Sever Voinescu-Cotoi, după o frază cu iz electoral, „PDL consideră că dreptul de proprietate privată este inprescriptibil (…) Credem că restituirea proprietăţilor abuziv confiscate de regimul comunist trebuie să continuie”, a continuat: „Acolo unde proprietatea poate fi restituită în natură, să fie restituită în natură (sic ! – subl.aut.) iar unde nu se poate, să se găsească formule echitabile, dar care să ţină cont şi de buget”. Tot Voinescu-Cotoi a mai spus că „este foarte important ca acest proces să fie echitabil astfel încât cei care îşi dobândesc proprietatea azi să nu fie dezavantajaţi faţă de cei care şi le-au primit ieri” şi că „guvernul va formula un proiect de lege şi Parlamentul va decide”.

Să nu creadă cineva că PDL a renunţat la tunul preconizat. Nu. Conform surselor noastre, în lege va apărea „posibilitatea” restituirii în natură a imobilelor care au aparţinut cultelor religioase – oricum, nu aceste imobile erau „urmărite” de PDL –, iar pentru persoane fizice va fi eliminată restituirea în natură pentru a „nu se crea o discriminare” între această categorie de foşti proprietari şi foştii proprietari care vor fi despăgubiţi plafonat. De fapt, acest argument a şi fost invocat de către ministrul Finanţelor când a anunţat că dosarele foştilor proprietari vor fi rezolvate doar prin despăgubiri plafonate şi eşalonate pe 10 ani.

„Echitatea” PDL va costa scump statul român

Echitatea invocată de Sever Voinescu-Cotoi nu există. Dacă legea va fi adoptată aşa cum au lăsat de înţeles liderii UDMR şi mai nou şi cei din PDL, vor exista următoarele categorii de foşti proprietari:

• cei cărora li s-au restituit în natură proprietăţile (soluţie corectă)
• cei cărora li s-au restituit în natură proprietăţi alternative – este vorba în special de foştii proprietari ale căror terenuri sau păduri nu au mai putut fi restituite în natură dar au acceptat restiuire în natură a altor terenuri sau păduri puse la dispoziţie de autorităţile locale (soluţie corectă)
• cei cărora, restituirea în natură nemafiind posibilă, li s-au acordat deja despăgubiri în bani (maxim 500.000 lei) şi/sau acţiuni la Fondul Proprietatea sau numai acţiuni la Fondul Proprietatea. (Cum despăgubirile au acoperit valoarea proprietăţii confiscate, soluţia este una corectă)
• cei care au dosare de despăgubire care au trecut de autorităţile locale, dar nu au intrat în lucru la ANRP vor obţine despăgubiri plafonate în termen de 10 ani (soluţie incorectă)
• cei care au dosare finalizate la ANRP, dar sunt blocate în proceduri, vor obţine despăgubiri plafonate în termen de 10 ani (soluţie incorectă)
• cei care au dosare în lucru la autorităţile locale şi care nemaiputând beneficia de restituire în natură (proprietatea nu mai există) trebuie să aleagă soluţia despăgubirii vor obţine despăgubiri plafonate în termen de 10 ani (soluţie incorectă)
• cei care au procese pe rol şi decizia definitivă va fi dată după intrarea în vigoare a legii vor obţine despăgubiri plafonate în termen de 10 ani (soluţie incorectă).

După cum se poate observa, vor exista patru categorii de foşti proprietari care vor fi discriminaţi în situaţia în care vor primi despăgubiri plafonate. Discriminarea operează şi în cazul în care ar obţine despăgubirile integral la valoarea proprietăţii confiscate, dar eşalonată în timp. Pentru că foştii proprietari care au acţiuni la Fondul Proprietatea sau au primit despăgubiri în bani au avut dosarele rezolvate în ceea ce legea în vigoare a denumit „un timp rezonabil”.

Toate aceste patru categorii de foşti proprietari discriminaţi se vor adresa cu siguranţă la CEDO, unde vor câştiga fără probleme, iar achitarea notei va fi suportată de statul român, în ultimă instanţă de cetăţeanul plătitor de impozite.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.