Sarea scoasă din salinele autohtone se vinde în străinătate la prețuri de două ori mai mici decât în țară. Este o practică veche pe care Curtea de Conturi o tot sesizează, dar nimic nu s-a schimbat.
Societatea Națională a Sării – Salrom, controlată de Ministerul Economiei, a livrat sare pentru întreținerea infrastructurii rutiere naționale (achitată din fonduri alocate de la bugetul de stat) la prețuri de peste două ori mai mari decât cele de livrare la export (Ungaria, Serbia), și a refuzat în mod constant (urmare a deciziilor reprezentanţilor AGA şi ai Consiliului de Administraţie) achitarea redevenţei în cuantumul prevăzut de legislaţia în vigoare, se arată în Sinteza Raportului de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, realizată de Curtea de Conturi.
Prețuri neactualizate
Referitor la vânzarea produselor de sare, documentul arată că, în perioada 2010-2012, SNS SA a livrat la export produsul sare pentru drumuri, conform contractelor încheiate cu partenerii externi, la prețuri cuprinse între 14,5 -21 euro/tonă (preț la poarta salinei), fără a fi acoperite costurile înregistrate, în condițiile în care către CNADNR SA (fosta companie de autostrăzi și drumuri naționale, azi CNAIR) a livrat la prețuri cuprinse între 36,76-39,36 euro/tonă. De asemenea, în perioada 2013- 2015, SNS SA a livrat la export produsul sare pentru drumuri, conform contractelor încheiate cu partenerii externi, la prețuri cuprinse între 20,2 – 29,2 euro/tonă (preț la poarta salinei), fără a fi acoperite costurile înregistrate, în condițiile în care către CNADNR SA a livrat acelaşi produs, la prețuri cuprinse între 39,7 – 44,6 euro/tonă.
Referitor la achitarea redevenţei cuvenite bugetului de stat, pentru perioada 2010-2013, SN a Sării SA a calculat redevenţa în cuantum de 2% din valoarea producţiei miniere, la nivelul stabilit în licențele miniere, fără a proceda la reactualizarea acestora cu noile niveluri stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 262/2009 și a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2013, potrivit cărora societatea avea obligaţia să aplice o redevenţă pe unitatea de producţie minieră în cuantum de 0,08 euro pentru săruri haloide şi 0,35 euro pe unitatea de producţie minieră pentru calcare industriale şi tufuri industriale. Pentru perioada 2010-2013, ANAF a recalculat redevența minieră datorată bugetului de stat de SN a Sării SA, stabilind o diferenţă de redevenţă minieră necalculată şi neachitată la bugetul statului de 30.690.354 lei, la care se adaugă dobânzi/majorări de 14.858.530 lei şi penalităţi de întârziere de 4.570.293 lei. În anul 2016, SN a Sării SA a achitat diferenţa de redevenţă minieră în sumă de 38.102.686 lei. Pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2015, Curtea de Conturi a recalculat redevenţa minieră datorată bugetului de stat de SN a Sării SA, stabilind diferențe în sumă de 20.035.618 lei, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere în conformitate cu prevederile pct.14 din OUG nr.8/2014 și ale pct.2 din OUG nr.50/2013, în sumă totală de 16.890.757 lei (10.134.454 lei – dobânzi și 6.756.303 lei penalități).
16.890.757 lei reprezintă numai dobânzile și penalitățile de întârziere datorate de SN a Sării bugetului de stat, pentru perioada 2014 – 2015
Probleme cu licențele
În acțiunea efectuată la ANRM în anul 2011 (pentru perioada 2006- 2010), Curtea de Conturi a constatat neactualizarea nivelului redevenţei miniere pentru un număr de 64 licenţe miniere, ca urmare a neîncheierii de acte adiţionale de actualizare a nivelului redevenţei miniere, în cuantumul (de 10%) reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2007, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 262/07.07.2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2007. Agenţii economici care au fost notificaţi, dar care au refuzat să încheie acte adiţionale de actualizare a redevenței miniere şi, implicit, nu au achitat redevenţa minieră în cuantumul stabilit de legislaţia în vigoare sunt: Societatea Naţională a Sării SA Bucureşti (pentru 12 licenţe), Compania Naţională a Huilei Petroşani (pentru 7 licenţe), SC Bega Minerale Industriale SA Timişoara (pentru 9 licenţe), Saint – Gobain Constructions Products Romania SRL, Rombet – Staţia de Betoane Bacău, Calcarul SA Pojorâta (pentru 2 licenţe), Stilcoval SA Vălenii de Munte (pentru 2 licenţe), ANPER SA Negreşti – Oaş (pentru 2 licenţe), Moor Mineral SRL Bucureşti, Atlas SA Bacău.
Redevențe neachitate
Auditul constată faptul că, raportat la Produsul Intern Brut naţional din perioada 2011- 2015, nivelul redevenţelor miniere şi petroliere cuvenite bugetului de stat a înregistrat valori foarte scăzute, de numai 0,19 % – 0,24%, ceea ce reflectă un nivel scăzut al acestor venituri ale statului. Auditul remarcă nivelul scăzut al redevenţelor cuvenite bugetului de stat raportat la nivelul PIB naţional (aproximativ 0,2%) şi în cazul comparării cu alte state care au înregistrat producţii similare pentru principalele resurse minerale exploatate în perioada auditată (cărbune, ţiţei, gaze naturale) și care au înregistrat un nivel al redevenţelor din exploatarea resurselor naturale raportat la PIB de: Bulgaria (1,9%), Ciad (23,9%), Uzbekistan (13,7%), Libia (36,8%), Vietnam (7,6%), Columbia (8,4%), Yemen (15,6%). În ceea ce priveşte gradul de colectare a redevenţei miniere, în perioada 2011- 2014 s-a constatat o scădere a gradului de încasare a acestor venituri la bugetul de stat. Astfel, în anul 2014, valoarea redevenţei neachitate a înregistrat valori foarte mari, ajungând la 18% din totalul redevenţelor datorate, față de anii 2011-2012, când sumele restante reprezentau cca 5% din sumele calculate de ANRM și datorate bugetului de stat.
Redevența minieră este datorată din ziua începerii realizării producţiei şi se plătește trimestrial, cu scadenţă până la data de 25 a primei luni a trimestrului următor.
Diferențe semnificative
În perioada 2013- 2015, Societatea Națională a Sării – Salrom a livrat la export produsul sare pentru drumuri, conform contractelor încheiate cu partenerii externi, la prețuri cuprinse între 20,2 – 29,2 euro/tonă (preț la poarta salinei), fără a fi acoperite costurile înregistrate, în condițiile în care către CNADNR SA a livrat acelaşi produs, la prețuri cuprinse între 39,7 – 44,6 euro/tonă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.