Plenul Senatului a respins marți cererea DNA privind încuviințarea urmăririi penale a senatorului Titus Corlățean, fost ministru de Externe, în dosarul votului din diaspora de la alegerile prezidențiale.
Au fost 92 voturi pentru respingerea cererii DNA și 26 împotrivă. Hotărârea precizează că Senatul nu cere începerea urmăririi penale a lui Titus Corlățean.
Corlățean a declarat marți, în ședința de plen, că respinge „în termeni foarte clari și categorici orice acuzație” care îi este adusă de DNA privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetățenii României să voteze. „Am prezentat o serie de elemente necesare în cadrul Comisiei juridice, unele cunoscute în spațiul public, altele care necesitau explicații pentru a fi bine înțelese și altele (…) care au fost mai puțin menționate în spațiul public sau deloc”, a spus senatorul PSD.
De la tribuna Senatului, Titus Corlățean a primit sprijin de la colegiii săi de partid. „Referatul procurorilor este o insultă față de Senatul României. (…) Procurorul de caz este profund incompetent”, a declarat senatorul PSD Șerban Nicolae, îndemnând Senatul să voteze împotriva cererii DNA.
O poziție similară a avut și Haralambie Vochițoiu, care a spus că „procurorul exagerează”. „UNPR va susține întotdeauna instituțiile statutului, însă în acest caz… Titus Corlățean este un produs rar al diplomației românești. Nu are nicio vină pentru faptul că unii români au fost obstrucționați să voteze”, a declarat acesta.
Aflat la Cisnădie, președintele Klaus Iohannis a spus marți, răspunzând unei întrebări a unui jurnalist cu privire la cazul Corlățean, că „nu e treaba parlamentului să protejeze pe cineva”. „Este un vot care este bine să se analizeze în profunzime cum se dă, dar părerea mea este că nu trebuie obstrucţionată cercetarea penală. Un parlamentar care este nevinovat va fi găsit nevinovat şi nu se va întâmpla absolut nimic, dar nu pot să concep ca printr-un vot în Parlament să fie oprită o procedură care se poate termina fie cu declararea nevinovăţiei, fie cu urmărirea penală. Şi eu cred că de fiecare dată ar fi foarte bine să se accepte aceste solicitări din partea procurorilor”, a declarat președintele.
Săptămâna trecută, Comisia juridică a Senatului respinsese de asemenea cererea DNA privind urmărirea penală a lui Corlățean. Au fost 5 voturi împotriva cererii și 3 pentru și un vot a fost nul atunci.
DNA a cerut în 16 mai aviz de la Senat pentru începerea urmăririi penale față de senatorul Titus Corlățean în dosarul votului din diaspora de la alegerile prezidențiale în care fostul ministru de Externe este acuzat de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Procurorii acuză faptul că în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.
„Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv. Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia. Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români. Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane, organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României”, se arăta într-un comunicat transmis atunci de DNA.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.