Un anti-potop de râsul lumii întregi

În 2014, Apele Române au inaugurat harta de risc de inundații, un soft care conține datele topografice de lângă cursurile apelor pentru a alerta localitățile în pericol să ajungă sub ape. De atunci, viiturile cele mai puternice din ultimii ani au avut loc în zone relativ sigure, conform hărților de risc. Programul anti‑potop a costat 47 milioane euro.

Cu ajutorul avertizărilor Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor privind probabilitatea producerii de viituri pe anumite cursuri din cauza volumului mare de precipitații căzute în anumite perioade și cu aplicarea softului Apelor Române privitoare la zonele de risc din localități, niciun sat sau comună nu ar trebui să mai fie sub apă din 2014. În primăvara anului 2014 a fost inaugurată aplicația anti-inundații, care semnalează zonele cu risc de inundații, dar acest soft a ratat mai toate viiturile importante. Programul a costat 47 milioane euro și a fost realizat în mare parte din fonduri europene. Banii au ajuns mai ales la firme cu legături în mediul politic. Această aplicație conține, de fapt, o hartă de risc de inundații, care prezintă localitățile ce sunt în calea unor eventuale revărsări ale apelor.

Rateuri

Ca exemple de rateuri ale acestui soft scump, în iunie 2014 inundațiile au afectat, conform datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI), 41 de localităţi din judeţele Bacău, Cluj, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Olt, Suceava şi Vrancea. Mare parte din satele și comunele aflate sub ape erau considerate localități sigure în fața unui potop, aşa cum arăta softul de 47 milioane euro.

Mureș. Viiturile au lovit mai multe localități din județul Mureș, printre care comunele Cuci și Bahnea. Conform aplicației care trebuie să prevadă potopul, Bahnea avea un risc mediu de inundare, iar Cuci – risc redus și risc mediu. În baza datelor obținute de la Apele Române, la realizarea softului hărților de risc au contribuit mai multe firme prin furnizare de studii topo și hidrografice.

În județul Mureș, datele au fost colectate de firma Blominfo, reprezentată de deputatul PSD Ionuț Cristian Săvoiu, contra sumei de 800.000 euro.

Suceava. A fost un alt județ acoperit parțial de ape, inclusiv turiști aflați la Voroneț au fost evacuați. Cea mai gravă situaţie a fost la Horodnicul de Jos, unde şuvoaiele erau aproape de înălţimea unui gard, conform martorilor. Dacă la Voroneț, pe harta de risc de inundații, nu era niciun pericol de viitură, la Horodnicul de Jos erau prognozate posibilităţi mari în cazul unor ploi puternice.Nici la viiturile de la începutul lunii iunie 2014, înregistrate în aproape 20 de județe, aplicația anti-inundație nu a fost exactă. Spre exemplu, revărsările și viiturile din județul Vrancea s-au petrecut în comune care pe hărțile de risc ale ANAR nu sunt în primejdie de a fi acoperite de ape.

Vrancea. Râul Râmnicu Sărat a avut un debit maxim de 144 de metri cubi/secundă vineri dimineață. Precipitaţiile abundente şi creşterea debitului au antrenat o alunecare de teren mai veche, ceea ce a dus la izolarea a 4.000 de oameni în localitățile Jitia și Vintileasca din Vrancea. Atunci când deschidem aplicația lansată la începutul lunii aprilie de Apele Române se observă că zona Jitia-Vintileasca se afla în afara oricărei arii de pericol. Cea mai apropiată așezare umană cu pericol de inundație se află la 26 de km.

Milioanele de euro investite în sistem nu au scos apa din case

Eșec de la început

Inaugurată pe 10 aprilie de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), aplicația anti-inundație, de 47 milioane euro, a dat primul rateu chiar în prima lună de la lansarea sa. Zonele acoperite de ape în weekendul de Paște din 2014 nu se aflau toate trecute în perimetrele cu risc ridicat de inundație. După această stângăcie, premierul Victor Ponta a susținut că studiile nu sunt complete și mai trebuie realizate actualizări. La începutul lunii mai, șeful Executivului a anunţat că hărțile au fost refăcute şi sunt, din nou, gata.

„Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilități de depășire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații care se petrec o dată la 1000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani. respectiv o dată la 10 ani“, au explicat reprezentanții Apele Române necesitatea investiției.

Cine a realizat aplicația fără rost

Studii de cartografiere a cursurilor râurilor realizate de firme de profil, inclusiv cu ajutorul zborurilor aeriene, și interpretarea acestor date împreună cu specialiștii de la Apele Române reprezintă munca depusă în cadrul proiectului. Reprezentanții ANAR susțin chiar că s-a cartografiat aproape 40% din teritoriul României. Scopul investiției: să depisteze zonele unde trebuie amenajate îndiguiri și care sunt așezările umane aflate prea aproape de albia râurilor și care trebuie relocate. Proiectul a început în 2006, iar în anul următor a şi fost oprit din cauza lipsei banilor. A fost reluat în 2011, în 2014 a fost inaugurat şi finalizat în acest an.

Bugetul de 47 milioane euro al acestui proiect a fost împărțit, în urma unor licitații, între 50 de firme şi ANAR. Din acest „tort“, 160 milioane lei, în jur de 38 milioane euro, au fost oferite prin contracte publice. Este vorba despre sume care au ajuns în buzunarele unor societăți. Destinaţia restului de 9 milioane euro au fost plățile de TVA, prime și alte cheltuieli ale ANAR şi AM POS Mediu.

Apropiații lui Ghiță au luat Prutul

Pentru studiile topo-hidro din zona de nord-est a țării s-au acordat peste 27 milioane lei de către Administrația Bazinală Prut – Bârlad. Din această sumă, 25 milioane au revenit unei asocieri de firme din care face parte și societatea înființată de Sebastian Ghiță, Teamnet International. Din această asociere mai făceau parte Top Ram Project din București (unic acționar Ramona Cleopatra Nepcea, fostă Mirulescu, născută în Slatina), Ofek Aerial Photography (firmă din Israel, specializată în fotografiere și cartografiere aeriană) și Rutin Consult din Sighișoara.

Teamnet International a făcut parte până în septembrie 2011 din grupul Asesoft al lui Ghiță. În acest moment, compania nu mai este controlată în acte de deputatul PSD. Structura acționariatului, conform datelor de la Registrul Comerțului, este compusă din: Fintech Investment LTD – 49,91% din acțiuni (companie britanică reprezentata de Padiu Bogdan), același Padiu mai deține și în nume propriu 15,81%, iar Stan George-Mihail, Trascu Ion-Ovidiu și Nedelcu Radu-Bogdan au 8,75%.

Tot la Prut, o felie mai mică, de 330.000 lei, a revenit firmei lui Gheorghe ­Boeru, Romair Consulting. Acesta este un contractant obișnuit al lucrărilor scoase la licitație de Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu.

Cumetrii lui Hrebenciuc sau firma protejată de Iliescu

În bazinul Argeș – Vedea, care cuprinde o bună parte din sudul țării, tocmai județele unde s-au produs inundațiile de Paște, Aquaproiect a fost răsfățata contractelor publice. Împreună cu Primul Meridian – firmă condusă de Ciprian Dinu Glonț –, a luat un contract de peste 12 milioane lei pentru cartografierea cursurilor apelor din cele 12,3 milioane disponibile.

Aquaproiect este un fost institut care a ajuns pe mâna unor apropiați ai fostului președinte Ion Iliescu, dar și a liderului PSD Viorel Hrebenciuc. Familia Ilie a pus mâna pe Aquaproiect în 2002, cu 300.000 euro, printr-o companie cu nume asemănător: Apaproiect. Această societate deţine aproape 70% din acțiunile Aquaproiect, conform datelor publicate în Monitorul Oficial. Firma din București este controlată de Leontina Ilie, soția fostului ministru al Mediului în guvernul Năstase Aurel Constantin Ilie (decedat în 2016). Acesta a fost un aghiotant al lui Ion Iliescu, fiind consilierul fostului președinte, dar și ambasador la Moscova. Fiica soților Ilie este botezată de Viorel Hrebenciuc, acesta fiind astfel cuscrul celor care dețin Aquaproiect. Despre implicarea directă a lui Victor Hrebenciuc în cârmuirea Aquaproiect a mărturisit și Ion Vrânceanu, un fost acționar al firmei și asociat al lui Corneliu Iacubov la societatea băcăuană Vradicor.

În declarațiile date la DNA, în dosarul în care Iacubov a fost condamnat cu executare, în 2012, pentru spălare de bani şi delapidare, la șapte ani de închisoare, martorul Ion Vrânceanu a mărturisit procurorilor că a fost forțat de Viorel Hrebenciuc și de Corneliu Iacubov să-și vândă acțiunile de la Aquaproiect. „M-au obligat să cesionez acțiunile unei rude a ministrului Mediului, Aurel Constantin Ilie, la un preț derizoriu, promițându-mi că în 2003 îmi va da în concesionare barajul de la Valea Uzului. Mi-au zis: «Măi băiete, asta-i societatea unde au lucrat domnul președinte Iliescu și actualul ministru al Mediului, Aurel Constantin Ilie; dacă nu o vinzi, vei avea mari probleme». Eu n-am acceptat. După aia m-a chemat domnul Ilie, înainte de a pleca la Moscova ambasador, era ministru. Mi-a spus: «Gândește-te bine, cât domnul Iliescu e președintele României, sub nicio formă n-ai să scapi dacă n-ai să vinzi această societate»“, a declarat acesta în fața procurorilor.

În Banat, drumurile au legătură cu sora lui Ponta

În vestul țării, Administrația Bazinală Banat a declarat câștigător al licitației de 13 milioane lei un consorţiu de două firme plus o universitate. Cele două societăți sunt Aquaproiect și Cornel&Cornel Topoexim. Această ultimă societate are legături, conform jurnalistului Daniel Befu, chiar cu familia premierului Victor Ponta. Cornel&Cornel Topoexim, deținută de profesorul Cornel Păunescu și bucureșteanca Elena Dina, are un contract pentru servicii de contabilitate cu sora lui Victor Ponta, Alexandra Herțanu.

„Firimiturile“ din Crișuri duc spre un deputat PSD

Administrația Bazinală a Crișurilor a avut de cheltuit doar în jur de 2,3 milioane lei în acest proiect european. Cel mai mare contract, în valoare de 1,4 milioane, a ajuns la Blominfo Geonet Târgoviște (devenită între timp Blom România, subsidiara companiei daneze Blominfo), societate al cărei director a fost, până la intrarea în Parlament, Ionuţ Cristian Săvoiu, deputat PSD. Mai trebuie amintit că acesta făcea parte și din Consiliul de Administrație al Blom România. Săvoiu a fost, în anii ’90, director adjunct în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

În Dobrogea, Boeru a luat marile contracte

Romair Consulting, firmă deținută de Gheorghe Boeru, a pus mâna, în urma unei licitații, pe cea mai importantă sumă de bani oferită de Administrația Bazinală Dobrogea. Peste 11 milioane lei a primit asocierea dintre firma prietenului lui Mazăre, o societate din Israel specializată în fotografierea și cartografierea din aer a terenurilor, și Adasa Sistems, companie spaniolă. Acționarul unic de la Romair este un vechi apropiat și cu Alexandru Bittner, afacerist de casă al PSD în urmă cu un deceniu (cei doi fiind acționari la Agroindustriala Fântânele Arad), dar și cu Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, sau Gabriel Oprea, fost ministru de Interne. Așa încât Boeru a primit numeroase contracte și în timpul guvernării PDL.

Inundațiile de pe Jiu, supravegheate de la Bruxelles

Din cele aproape 19 milioane lei scoase la licitație de Administrația Bazinală Jiu, firma europarlamentarului Marian-Jean Marinescu, Cartotop, a luat contractul baban în valoare de 18 milioane lei. Alături de Geodis Brno din Cehia și DHI Hidroinform, tot din Cehia, Cartotop a câștigat finanțarea de 4,5 milioane euro.

Europarlamentarul PDL a precizat, în declarația de avere, că firma sa a beneficiat doar de 30% din suma cuvenită asocierii cu societățile cehești. Firma eurodeputatului PDL a mai luat, alături de Aquaproiect, şi un contract de 990.000 lei.

„După noi, potopul”, par să spună politicienii implicaţi în contractele cu Administraţiile Bazinale

Mureș, altă felie pentru Săvoiu

Ca și în Olt, Administrația Bazinală Mureș a declarat câștigător pentru contractul cel mai important – de 3,2 milioane de euro – firma Blominfo a deputatului PSD Ionuț Cristian Săvoiu. Rebotezată în Blom România, compania din Târgoviște a mai pus mâna pe alte două contracte în cadrul proiectului, în valoare de 1,2 milioane lei.

Asociere cu relaţii în Olt

Cel mai important contract din acest proiect finanțat pe bani europeni, în valoare de peste 30 milioane lei, a ajuns la Aquaproiect a familiei Ilie, care este apropiată de fostul președinte al țării Ion Iliescu și de ex-deputatul PSD Viorel Hrebenciuc. Această societate a câștigat cele 7 milioane euro într-o asociere cu firma Cornel&Cornel, cea care face afaceri cu sora lui Victor Ponta, și cu Universitatea Tehnică din București. Tot în Olt, Aquaproiect a mai pus mâna pe alte contracte mai mici, în valoare de 700.000 lei.

Boeru a ajuns și la banii pentru Siret

Cel mai mare contract pentru hărțile de risc și hazard pentru zona Siretului a fost câștigat de subsidiara autohtonă a grupului britanic Halcrow. Puțin peste 4 milioane lei a primit compania.

Și aici și-a făcut apariția o firmă cu „pile“. Romair a lui Gheorghe Boeru a câștigat un contract de un milion de lei pentru elaborarea unui studiu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Marian Pavalasc 11 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.