Aproape 3.000 de noi victime s-au înregistrat în urma recursului compensatoriu prin care, până în prezent, au fost eliberați 4.000 de deținuți. Trei sferturi din aceștia au recidivat la scurt timp după eliberare. Asta dovedește că legea inițiată de Tudorel Toader are urgent nevoie de o analiză temeinică și de modificări esențiale, cu accent pe evitarea producerii de noi victime, oameni nevinovați. Legiuitorul a modificat-o în interesul politic. Întrebarea sindicaliștilor din penitenciare este cine va fi răspunzător. Cine va plăti noilor victime?
Mii de noi victime au căzut pradă infractorilor eliberați pe bandă rulantă după ce directiva europeană a fost transpusă în practică după interesul politic. Modificarea legislativă a fost emisă fără a se face o evaluare a posibilelor riscuri și fără a se ține cont de părerile sindicaliștilor din penitenciare, cei care lucrează direct cu deținuţii. Legiuitorul a permis astfel aplicarea otova a acestei legi.
Subterfugiile lui Toader
Artificiile efectuate de ințiatorul Legii 169/2017 privind recursul compensatoriu, profesorul de drept Tudorel Toader, au reușit să mulțumească toată clasa politică, indiferent de partid. Primul este cel referitor la condițiile necorespunzătoare pe care le regăsim în toate penitenciarele din România, indiferent de gradul de confort, fiindcă acestea sunt suprapopulate. Astfel, la art. 55 se spune:
(1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată; (2) În sensul prezentului articol, se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene; (3) În sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare: a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză.
Conform surselor noastre, asta înseamnă că „dacă, spre exemplu, într-o cameră stau trei-patru deținuți care beneficiază de toate condițiile europene, iar în alta, tot din același penitenciar, stau 20-30 de deținuți, fiind suprapopulată, și cei trei-patru intră la condiții necorespunzătoare. În starea de condiții improprii intră toate casele din România. Spre exemplu, să luăm igrasia. Dacă ai igrasie în celulă, te califici la condiții improprii. Cred că toți avem puțină igrasie în casă. Dacă nu ai acces la lumină naturală, te califici. Cred că toți avem cel puțin două camere fără lumină naturală. Ideea este că a fost făcută atât de vag, încât să intre toți deținuții. Inițial se refereau la calcul pe fiecare cameră. Asta este șmecheria. Ca toți, absolut toți, să beneficieze de această lege, deși nu au stat înghesuiți niciodată. Legea asta se va aplica până în 2022. Este o șmecherie politică. Legea se aplică din iunie 2012. Au făcut-o pentru că nu au avut curaj să dea o grațiere. Este crâncenă această lege. Fiecare deținut din 2012 încoace trebuie să aibă acest calcul și până în 2022“.
Cine plătește noilor victime?
Zilele trecute fostul europarlamentar Adrian Severin a încercat să impresioneze instanța care judecă liberarea condiționată, afirmând că „în Penitenciarul Rahova se moare“. Contactat telefonic, Sorin Dumitrașcu (foto), reprezentantul sindicatului din Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a declarat: „Adevărul este că în penitenciarele românești, și abia aici este o problemă pentru România, se moare de trei ori mai puțin decât în libertate. Statistica asta spune. Tot în penitenciare, deținuții, ori de câte ori cer, spre deosebire de altcineva din libertate, care, dacă nu plătește, nu este văzut de medic, au acces oricând la un medic. Ei nu au nevoie de trimitere, nu stau la cozi și nu au nevoie de programare. Sigur, se moare și în penitenciar ca și în libertate. În legătură cu liberările în baza recursului compensatoriu… statistica nu minte. Din 4.000, 60% se vor întoarce. Vom avea 3.000 de noi victime… Cine plătește? Nu știu dacă plătește Nicolicea, nu știu dacă plătește Tudorel pentru cele 3.000 de victime în plus. Asta face orice grațiere. Studiile arată că infractorii recidivează după șase luni de la liberarea din penitenciar. Ce face genul acesta de act, de clemență? Practic adaugă încă o promoție de infractori! Atât face! Îi scoate forțat în libertate, se vor întoarce cu noi condamnări. Este un fel de injecție cu steroizi pentru criminalitate“.
Recidiviști în doar câteva zile
Zilele trecute o femeie recent eliberată din penitenciar, unde executase o pedeapsă pentru tentativă de omor deosebit de grav, a fost arestată preventiv pentru tentativă de omor calificat, după ce a înjunghiat în spate un bărbat, pe o stradă din Bucureşti. Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, agresiunea a avut loc pe 20 ianuarie, suspecta fiind ulterior identificată şi reţinută. „La data de 21.01.2018, procurori criminalişti (…) au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore faţă de inculpata D.A.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat. Din actele de urmărire penală efectuate până în prezent, a rezultat faptul că la data de 20.01.2018, în jurul orei 18.45, în timp ce se afla pe str. Doamna Ghica, nr. 263, Sector 2, Bucureşti, inculpata D.A.M. a urmărit-o pe victimă, o persoană de sex masculin, şi a lovit-o în spate cu un cuţit, cu intenţia de a o ucide, după care a părăsit zona“, se precizează în comunicat. Ana Maria Dumitru a fost eliberată pe 19 octombrie de la penitenciarul Târgșor. Cu un an mai devreme, ca urmare a recursului compensatoriu, legea care reduce pedepsele deținuților din cauza condițiilor proaste din penitenciare. Era condamnată la 7 ani și jumătate, tot pentru tentativă de omor. S-a întors acasă, în cartierul Doamna Ghica. Sâmbătă seară, pe stradă, a înjunghiat un bărbat. Anchetatorii au reușit să o prindă după ce au identificat-o cu ajutorul camerelor de supraveghere de la o vulcanizare din zonă. Noul caz de agresiune din partea unui deținut eliberat recent i-a făcut pe sindicaliștii din penitenciare să critice iarăși legea recursului compensatoriu prin aplicarea Legii 169/2017.
A încercat să-și violeze mama
La sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, la puțin timp de la intrarea în vigoare a recursului compensatoriu, un bărbat de 46 de ani, proaspăt eliberat de după gratii, a fost dat în urmărire internaţională, după ce a încercat să profite de propria mamă. La vremea respectivă, unica reacţie a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a fost… mirarea: nu se aştepta ca atâtea cazuri să intre sub incidenţa noii legi a recursului compensatoriu. Ca un fel de scuză, într-o postare pe Facebook, ministrul reaminteşte opiniei publice câte organisme au verificat legea, înainte să intre în vigoare. După ce s-a tot mirat de numărul mare de puşcăriaşi care au răsărit pe străzi în urma legii recursului compensatoriu, Tudorel Toader iese la rampă cu noi afirmaţii controversate. În care aruncă pisica şi în curtea altor instituţii decât ministerul pe care îl conduce.
Viol și tâlhărie după câteva zile
Un alt caz îl reprezintă cel al unui condamnat la 10 ani pentru viol și liberat înainte de termen. La două zile după ce a fost pus în libertate, individul a atacat o tânără și este acuzat de viol. Florin Georgescu a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Conducerea închisorii i-a acordat 354 de zile recompensă pentru timpul petrecut în pușcărie, așa că a fost eliberat cu un an înainte de termen. Acesta a fost condamnat la 10 ani pentru viol, pentru că a violat o fetiță de 13 ani, la Constanța.
Bărbatul de 33 de ani, eliberat din închisoare de numai câteva zile, a violat şi tâlhărit o fată care se întorcea din club, chiar în faţa blocului în care locuieşte. Potrivit Poliţiei Capitalei, în noaptea de 22 octombrie, în jurul orei 2.30, femeia, în vârstă de 32 de ani, a fost abordată, la ieşirea dintr-un club din Sectorul 2 din Bucureşti, de un bărbat pe care nu îl cunoştea. Acesta a condus-o pe femeie acasă, pe jos, cu acordul ei. În apropierea casei femeii, bărbatul, în vârstă de 33 de ani, a violat-o şi a furat din geanta acesteia un telefon mobil şi o sumă de bani, apoi a fugit, fiind găsit în Constanţa.
Un alt bărbat, de 59 de ani, liberat zilele din închisoare în virtutea noii legi a recursului compensatoriu, a distrus cantina unui adăpost ortodox pentru copii orfani și oameni ai străzii. Bărbatul fusese închis în 2016 tot pentru distrugere, iar în urmă cu 17 ani el fusese încarcerat pentru crimă. În luna noiembrie 2016, Ion Pecioacă, din Buzău, a devastat centrul de noapte al primăriei pentru persoanele fără adăpost din localitate. Judecătorii l-au condamnat la trei ani de închisoare, însă Pecioacă a scăpat de pușcărie grație noii legi a recursului compensatoriu. Bărbatul, cunoscut ca fiind extrem de violent, a fost repudiat de familie după ce în urmă cu 17 ani a comis o crimă cu sânge rece. Proaspăt liberat, răufăcătorul a simțit nevoia să se răzbune din nou, chiar pe centrul bisericesc „Sfântul Sava“, de unde fusese dat afară în urmă cu câțiva ani, pentru comportament violent.
Poate fi o soluție brățara de monitorizare?
Referitor la brățara de monitorizare, reprezentantul sindicatului din Administrația Națională a Penitenciarelor, Sorin Dumitrașcu, este de părere că nu este o soluție. „Opt țări din Europa au renunțat la aceasta fiindcă nu prezintă siguranță și este scumpă. Și Italia vrea să renunțe la brățară pentru că este extrem de scumpă. Nu brățara în sine este scumpă, ci operarea și operaționalizarea sistemului propriu-zis. O brățară poate să ajungă de la 500 la 1.000 euro bucata, ca dispozitiv. Aici discutăm despre brățară, releul de monitorizare din casă plus sistemul de monitorizare la sistem național, plus echipe de intervenție… Ban pe ban, așa, brățara este cam la 80% din valoarea totală a detenției în ce priveşte costurile. Ca eficiență, pentru că nu prea îi incapacitează pe cei care vor să comită infracțiuni, este mult sub detenție. Incapacitarea asta are și ea beneficii destul de mari, pe care toată lumea le uită. Adică un deținut în libertate comite infracțiuni. Un recidivist în libertate într-un an de pușcărie, care te-ar costa nu știu câți euro, în libertate ar comite infracțiuni care te-ar costa mult mai mult. Adică și acest aspect trebuie luat în calcul. Incapacitarea aduce și ea beneficii sociale. Italienii au calculat, că ei au mai avut o chestie de genul ăsta: este de patru ori mai eficient să ții un recidivist în penitenciar, anual, decât să îl lași în libertate. Pentru că el în timpul ăsta comite infracțiuni. Pe unele le poți estima în bani, pe altele, nu. De genul omorului, violurilor. Este cinic, dar economiștii fac astfel de calcule. Viața omului nu poate fi cuantificată.“
În ceea ce privește construcția unui nou penitenciar, Ministerul Justiției nu a făcut nimic. După ce Guvernul a dat o hotărâre pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, Ministerul Justiției nu a făcut în timp util licitația. Astfel, cum termenul a expirat, este nevoie de o nouă HG. Și, astfel, s-a pierdut timp prețios pentru care plătește cetățeanul cinstit expus la valul de liberări din penitenciare.
Dupa parerea mea e foarte bine ce s-a facut. Avem doua optiuni: bagam mai multi bani in puscarii astfel incat sa putem tine in ele mai multi infractori in conditii umane pe perioade lungi de timp sau luam masuri pentru ca detiunii sa stea mai putin timp in puscarii astfel incat sa poate fi cazati in conditii umane.
Noi romanii suntem niste oameni foarte rai si nu ne pasa de situatia detinutilor, „sunt niste hoti si criminali n-au decat sa crape in puscarie”, asa gandim noi. CEDO insa a intervenit si ne-a obligat sa luam masuri.
Daca se dadeau mai multi bani pentru suplimentarea consistenta a locurilor in puscarii (in conditii umane) sareau oamenii pe politicieni si ziceau ca in loc sa dea bani pentru spitale dau bani pentru criminali. Daca se lua masura gratierii iara sareau oamenii ca se elibereaza criminalii ci coruptii. Statul insa trebuia sa faca ceva si aceasta masura a recursului compensatoriu este, dupa parerea mea, foarte buna in conditiile date.
Cu bani putini nu poti sa tii infractorii inchisi pe perioade lungi de timp respectand in acelasi timp si cerintele CEDO.
Urmeaza ” modificarile ” Codului penal , CPP , L egea amnistiei si gratierii….cosmarul este la inceput ! Si adrian83 stie bine asta! Felicitari ziaristului Eduard Pascu PT UN articol , rar , responsabil !
mare lucru, metoda de reeducare românească…şi românii nevinovaţi se simt altfel, după ce sunt bătuţi, ucişi, furaţi, violaţi, jigniţi de recidiviştii reeducaţi şi eliberaţi…cinste şi onoare postumă poliţiştilor, sereiştilor, magistraţilor şi politicienilor români…
@ADRIAN83 Noroc ca-ti pasa matale de situatia detinutilor si-n felul asta, noi, romanii, care suntem niste oameni foarte rai dupa spusa dumitale, devenim mai buni. Asa trebuie ca s-a gandit si to’arsul Toader. Un gand bun pentru detinuti din partea fiecarui membru si postac PSD si scoatem sitematic rautatea din poporul roman. Consecinta: mai putini detinuti. Ce se mai pricepe PSD-ul asta la exorcizare populara …
Dupa ce partidele ,,de dreapta” si-au dovedit incompetenta crasa in mandatele to’arsului Basescu, a venit si randul PSD sa-si devoaleze plenar nivelul de competenta. Ala care i-a dus pe teleormaneni spre noi culmi de fericie si progres. Noroc cu teleormanenii, aceasta oaza de prosperitate si bunatate, in mijlocul unui popor format din oameni rai si foarte rai. Dar noroc, in primul rand, cu elitele judetului Teleorman. Traiasca!
Nu pot sa spun ca imi pasa cu adevarat insa Romania este stat membru al Consiliului Europei si trebuie sa respecte Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Astea n-au legatura cu Uniunea Europeana. Consiliul Europei este o entitate distincta de UE din care fac parte aproape toate statele europene (inclusiv Rusia).
Ce ar fi putut sa faca ministrul justitiei, Guvernul si Parlamentul pentru a respecta Conventia Europeana a drepturilor omului fara a naste un nou scandal rezultat din alocarea unor sume mari de bani detinutilor sau din gratiere? Recursul compensatoriu a fost solutia de avarie care insa nu stiu daca ne va salva de santiunile CEDO (CEDO nu este parte a Uniunii Europene).
Este directivă europeană sau interes politic? Aveți o nevoie de glisa și răstălmăci neostoită. Ce-ți spunea evaluarea să nu o aplici? Alte țipete cum nu respectăm directivele europene și drepturile deținuților. De vină este existența recursului compensatoriu sau cei care-l aplică? Și dacă un deținut se califică la eliberare pe ce criteriu nu-l eliberezi?
Straine , aici , la noi , lumea nu e proasta , nici naiva . Scoala bolsevica la care s-a format atat partidul comunist cat si urmasii lui , din liniile doi , trei , etc.. sunt prfect capabili sa rastalmaceasca orice „directiva europeana” . Rostul actiunii e sa ne sature de U.E. si de ce tot vine din vest , multe lucruri bune , dar si multe porcarii . Sub ratiunea „soricelului otravit” , care se chiama „drepturile omului” , si care e un rel amestec in treburile interne ale unora in state care pot fi santajate cu asta , s-a obtinut din partea U.E. incomodarea noastra cu ajutorul puscariasilor . In fine , imperiul acesta nou , U.E. genereaza obligatii de aliniere din partea entitatilor participante , neamuri diferite , cu cutume diferite , iar atentatul la cutuma e dezagreabil . Naste rezistenta . Si , uite asa , noi ne cam saturam de mofturile hiperumaniste vest-europene , si am cam vrea sa punem o distanta intre noi si Europa e vest . Vrem sa ne pedepsim talharii cum stim si-am apucat de la inaintasii care-i bateau cu parii pe hotii de cai . Nu-i vrem nici pe poponari si nici alte „civilizari” ca la voi .
Metoda chinezeasca e cea mai eficienta! Si sigura! E dulce glontul Patriei!
deci, cei care au iesit in strada nu stiau ce vor? vad ca stia pesedeul.