Cât pierde AUR din înfrângerea lui Trump – ANALIZĂ

“Suveranismul românesc este mai puternic ancorat în dinamica naționalismelor conservatoare europene decât în evoluțiile politice americane.”

Ovidiu Cornea - Contributor
Cât pierde AUR din înfrângerea lui Trump – ANALIZĂ

U.S. Rep. Al Green (D-TX) interrupts U.S. President Donald Trump's speech to a joint session of Congress, in the House Chamber of the U.S. Capitol in Washington, D.C., U.S., March 4, 2025.

“Suveranismul românesc este mai puternic ancorat în dinamica naționalismelor conservatoare europene decât în evoluțiile politice americane.”

Ce efecte are înfrângerea lui Trump asupra suveranismului românesc și european și ce consecințe sunt asupra AUR.

Democrații americani au preluat controlul asupra ambelor camere ale Congresului în urma alegerilor americane de la 3 noiembrie 2026, desfășurate pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții și de politica administrației Trump.

Cotidianul.ro a discutat cu doi analişti politici din România despre posibilele consecințe ale acestui rezultat asupra suveranismului european și românesc.
Politologul George Jiglău vede posibile consecințe asupra unor proiecte și relații politico-economice construite în jurul administrației americane, mai degrabă decât asupra AUR. Analistul Ștefan Popescu avertizează că radicalizarea electoratului european poate supraviețui atât declinului MAGA, cât și eșecului la guvernare al unor partide suveraniste.

Curentele naționalist-conservatoare de pe continent au propriile rădăcini politice și sociale

În opinia ambilor analişti, înfrângerea republicanilor la alegerile americane de la jumătatea mandatului lui Donald Trump nu va produce neapărat un recul al mișcărilor suveraniste europene și cu atât mai puțin al AUR, în România. Curentele naționalist-conservatoare de pe continent au propriile rădăcini politice și sociale, iar electoratul care le susține nu depinde decisiv de evoluțiile de la Washington, apreciază analiștii consultați de Cotidianul.ro.

Politologul George Jiglău, lector la Facultatea de Științe Politice a UBB Cluj, consideră că efectele rezultatului american ar putea fi mai vizibile în zona relațiilor politico-economice cultivate de actori din partidele tradiționale și din instituțiile statului cu cercuri apropiate administrației Trump. El indică, între altele, proiectul reactoarelor modulare mici, ridicând întrebări despre rolul relațiilor politice în promovarea unor interese de afaceri.

Radicalizarea electoratului este un fenomen mai profund decât ascensiunea unei anumite formațiuni politice

La rândul său, analistul de politică externă Ștefan Popescu subliniază diferențele dintre suveranismul românesc și mișcările occidentale, mai bine conturate ideologic. În opinia sa, radicalizarea electoratului este un fenomen mai profund decât ascensiunea unei anumite formațiuni politice. Chiar dacă un partid suveranist s-ar eroda odată ajuns la guvernare, nemulțumirea care l-a propulsat ar putea fi recuperată de o altă forță, eventual mai radicală.

Ambii analiști îndeamnă la prudență în interpretarea rezultatului american. Alegerile de la jumătatea mandatului reprezintă un semnal important pentru Donald Trump, dar nu un verdict definitiv asupra viitorului MAGA sau al mișcărilor politice europene care împărtășesc o parte din temele sale.

George Jiglău: impact electoral redus asupra AUR

George Jiglău nu se așteaptă ca înfrângerea republicanilor să producă pierderi electorale semnificative pentru AUR sau o schimbare de strategie a formațiunilor suveraniste românești.
„Suveranismul românesc este mai puternic ancorat în dinamica naționalismelor conservatoare europene decât în evoluțiile politice americane”, subliniază el. Electoratul AUR și al personalităților asociate acestui curent „a demonstrat o anumită stabilitate, indiferent de schimbările de lideri sau de configurațiile electorale”, completează el.

Potrivit analistului, electoratul este conectat la un ecosistem propriu de comunicare, în care informațiile despre înfrângeri sau vulnerabilități politice sunt reinterpretate prin narațiuni favorabile mișcării.

AUR se aseamănă mai mult cu Rassemblement National (RN) din Franța, AfD din Germania sau Reform UK

Prin urmare, asocierea cu Trump nu reprezintă, în opinia lui Jiglău, un cost electoral imediat și nici nu obligă AUR să își modereze discursul.

Politologul mai notează că AUR se aseamănă mai mult cu Rassemblement National (RN) din Franța, AfD din Germania sau Reform UK decât cu formațiunea Giorgiei Meloni, din Italia, care a trecut deja prin experiența guvernării. El sugerează, din această perspectivă, că efectele înfrângerii republicanilor ar putea fi resimțite mai degrabă în alte zone ale politicii românești decât în tabăra suveranistă propriu-zisă.

Amintește în acest sens apropierea unor actori politici din PSD, PNL și din zona instituțiilor statului de cercuri politice și de afaceri asociate administrației Trump.

Un exemplu invocat de George Jiglău este proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești, în care vede o intersectare a intereselor economice private cu relațiile politice româno-americane.

Proiectul, dezvoltat de Nuclearelectrica în colaborare cu compania americană NuScale, beneficiază de sprijin instituțional bilateral încă din timpul administrației Biden: acordul comercial a fost anunțat în 2021, fiind urmat de un plan de cooperare între cele două state. Jiglău consideră însă că asemenea proiecte au căpătat o miză politică suplimentară odată cu revenirea lui Trump, prin apropierea unor actori politici și economici de cercurile MAGA. El amintește în acest context și contactele unor politicieni români cu Kimberly Guilfoyle, fosta ambasadoare americană în Grecia.

Controversele privind presupusa favorizare a unor interese private și demisia sa din octombrie 2026 trebuie privite separat de proiectul SMR: intervenția directă a acesteia în proiect nu este demonstrată. În opinia politologului, asemenea relații politico-economice ar putea resimți mai puternic efectele înfrângerii republicanilor decât mișcarea suveranistă propriu-zisă.

În aceeași logică, menționează proiectul Trump Tower și alte asocieri simbolice sau de afaceri cu numele Trump.

Midterms: un semnal, nu un verdict

În privința înfrângerii republicanilor la recentele alegeri intermediare, Jiglău avertizează împotriva interpretării rezultatelor ca început al sfârșitului MAGA.
Trump păstrează o bază importantă de susținere, iar influența unor personalități precum Elon Musk, inclusiv prin resurse financiare și platforme de comunicare, nu dispare odată cu pierderea majorității parlamentare, subliniază el.

În plus, „până în 2028 (când vor fi alegerile principale) lucrurile se pot schimba, că și acum democrații creează așteptări mari și o să iasă destul de multe blocaje; până în 2028, în funcție de ce candidați vor fi până atunci, mișcarea MAGA poate să-și revină mult și bine”, avertizează Jiglău.

Suveranismul românesc este deja un fenomen structural

Analizând suveranismul românesc, Jiglău scoate în evidență că apariția AUR a produs un nou clivaj în sistemul politic românesc, comparabil ca importanță structurală cu vechea confruntare dintre PSD și adversarii săi. AUR a atras o parte a electoratului hiperconservator care anterior se regăsea în PSD și, într-o anumită măsură, în PNL, spune el, iar acest electorat nu va dispărea odată cu slăbirea MAGA.

În interpretarea sa, adevăratul test al formațiunilor suveraniste va veni odată cu exercitarea puterii, când vor trebui să demonstreze că pot transforma discursul contestatar în guvernare. Jiglău identifică două direcții posibile: moderarea sub presiunea responsabilităților guvernării, însoțită eventual de pierderea credibilității din cauza performanțelor administrative și de fragmentare, sau, într-un scenariu pe care îl consideră mai problematic, consolidarea puterii prin mecanisme comparabile cu cele asociate guvernării lui Viktor Orbán în Ungaria. „Mă tem că e inevitabil faptul că o să ajungem în momentul în care o să aflăm în care direcție”, spune el.

Ștefan Popescu: „radicalizarea” depășește soarta MAGA

Analistul de politică externă Ștefan Popescu consideră, la rândul său, că înfrângerea republicanilor și, implicit, a MAGA la alegerile intermediare din SUA va avea o influență minoră asupra suveranismului european. Impactul asupra celui românesc ar urma să fie tot redus, însă din motive diferite.
Suveranismul din țările vest-europene este deja mai bine coagulat ideologic, consideră el. „Consistența ideologică este mult mai mare la vest de România decât în România”, spune Popescu.

Și în România „există un grad de nemulțumire generală, dar fără a avea aceleași ingrediente ale crizei”. „Resimțim, există nemulțumire pentru criza economică, există o decredibilizare a establishmentului, pe când motorul schimbărilor și transformărilor din Europa Occidentală este alimentat de fenomenul migratoriu, de coloratura civilizațională a conflictului în cadrul societății, care există și în Statele Unite ale Americii”, detaliază analistul.

Și în România, efectul recentului eșec republican asupra suveranismului ar urma să fie redus, spune Popescu. Influența politică directă a MAGA este limitată, chiar minoră, iar contactele unor politicieni români cu personalități secundare din anturajul trumpist nu echivalează cu un sprijin politic consistent, explică el.
Prin comparație, Viktor Orbán a beneficiat de o relație și de un ascendent mult mai vizibile în ecosistemul conservator american.

Radicalizarea este mai profundă decât partidele care o reprezintă

Popescu subliniază că „asistăm la un fenomen de radicalizare generalizată a spectrului politic și a opțiunilor indivizilor care doresc să provoace o ruptură în raport cu trecutul”. Observația privește atât România, cât și alte societăți europene.
Din acest punct de vedere, eventuala decredibilizare a unui partid suveranist prin participarea la guvernare – despre care a amintit George Jiglău – nu conduce neapărat la întoarcerea alegătorilor către partidele tradiționale, consideră Popescu.

Dacă o formațiune suveranistă se „decredibilizează” în ochii propriului electorat, „apar noi forțe radicale care recuperează” alegătorii dezamăgiți, întrucât „există o radicalizare mai profundă, în sânul electoratului”, explică Popescu.

El oferă exemplul Italiei, unde, în opinia sa, moderarea premierului Giorgia Meloni a lăsat loc unor noi actori radicali, între care Roberto Vannacci.
Cu alte cuvinte, experiența puterii poate eroda un partid fără să reducă automat radicalizarea socială care l-a propulsat.

Radicalizarea nu este exclusiv de dreapta

Ștefan Popescu surprinde și o altă nuanță: radicalizarea electoratului se manifestă atât la dreapta, cât și la stânga. În cazul Franței, el estimează că o eventuală guvernare a RN ar putea fi temperată de alianțele și constrângerile instituționale, în timp ce ascensiunea unei stângi radicale reprezentate de Jean-Luc Mélenchon ar putea produce schimbări mai ample în politica externă și în modelul societal.

Prin urmare, reculul MAGA – cu atât mai mult cu cât este deocamdată unul provizoriu – nu garantează revenirea la centrul politic. Nemulțumirea antisistem poate găsi expresii ideologice diferite, inclusiv la stânga.

Trump și MAGA păstrează capacitate de acțiune

La fel ca George Jiglău, Ştefan Popescu consideră premature concluziile privind sfârșitul MAGA. El amintește că președinții americani pot continua să acționeze în politica externă chiar și fără o majoritate favorabilă în Congres. În plus, atrage atenția asupra continuităților dintre administrațiile americane în privința intereselor strategice, a reindustrializării și a competiției internaționale. Pentru România, prioritatea rămâne, în viziunea sa, menținerea legăturilor cu sistemul strategic american, indiferent de configurația politică de la Washington.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.