La data de 1 august 1948, a fost înființat Teatrul Evreiesc de Stat din București, la propunerea Comitetului Democrat Evreiesc și a Asociației Culturale IKUF. După 72 de ani de la momentul apariției primului teatru idiș profesionist – la Iași, în anul 1876 – grație lui Abraham Goldfaden, atât în București și, un an mai târziu, la Iași, funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună în lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș. Lozul cel Mare – de Shalom Alechem, regia Iso Schapira – a deschis seria celor șase spectacole prezentate în prima stagiune pe scena din str. doctor Iuliu Barasch din Capitală.
Nume celebre precum Sevilla Pastor, Dina König, Seidy Glück, Mano Rippel, Isac Havis și alții, în coordonarea primului director, Bernard Lebli și a lui Ury Benador ca secretar-literar au prezentat un număr important de premiere. După anul 1954, scena și clădirea teatrului trec printr-o serie de modernizări, direcția fiind asigurată de Franz Auerbach. Similar perioadei 2014-2016, Teatrul Evreiesc de Stat se bucură în intervalul 1954-1956 de ospitalitatea marilor scene bucureștene, prilej cu care își desfășoară activitatea în mod neîntrerupt.
În anul 1955, Israil Bercovici devine secretar-literar al Teatrului Evreiesc de Stat, el rămânând o figură emblematică a istoriei teatrului idiș din spațiul românesc. Un element de noutate în dezvoltarea teatrului îl constituie înființarea, în anul 1957, a unui Studio Idiș de pregătire actoricească, el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov, Alexandru Finți, David Esrig sau David Rubin.
Sunt montatate piese de rezonanță ilustrând creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Shalom Alechem, I.L. Peretz, S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivik), dar și ale unor dramaturgi evrei din România (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament). Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptiste Molière, Gotthold Ephraim Lessing, Henrik Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich Dürrenmatt, Arnold Wesker). Dincolo de talentul actoricesc, ilustrat de Tricy Abramovici, Sevilla Pastor, Carol Marcovici, Leonie Waldman-Eliad, Bebe Bercovici Carol Feldman sau Rudi Rosenfeld, se disting contribuțiile unor personalități precum regizorul George Teodorescu, dirijorul emerit Haim Schwartzman, actorul și regizorul Adrian Lupu, dar și ale altor numeroși membri ai orchestrei, referenți și secretari-literari.
După anul 1990, regizorul Harry Eliad preia conducerea Teatrului Evreiesc de Stat, acesta continuând menirea instituției de a promova limba și cultura idiș din România. Repertoriul cunoaște o diversificare tematică, iar trupa teatrului, îmbogățită cu nume noi – încă din anii ‘80-’90 – Theodor Danetti, Cornel Ciupercescu, Andrei Finți, Nicolae Călugărița, Dorina Păunescu, Maia Morgenstern, Roxana Guttman, Mihai Ciucă – completează astfel tradiția începută acum 75 de ani.
Direcția instituției trece în coordonarea actriței Maia Morgenstern, începând cu anul 2012, iar Teatrul Evreiesc de Stat oferă publicului spectator un repertoriu vast, care ilustrează o simbioză între tradiție și actualitate.
Începând cu anul 2016, Teatrul Evreiesc de Stat organizează la București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST, împlinindu-și menirea de a conserva și promova limba și cultura idiș prin intermediul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale.
” Writing in my mother tongue [Yiddish]—at that point close to extinction—I would pause at every sentence, and start over and over again. ” – Elie Wiesel
close to extinction!
@Roman satul de prosti: si pe tine cum te cheama, pui de dac? Ițic, sau Strul?
Aproape toate numele crestine deriva din numele evreiesti.
Cand dacii nostri viteji inca nu coborasera din copaci, evreii SCRIAU cu alfabet propriu tot ceea ce se numeste acum ,,Biblie”.
Dar „Barașeum”(194q-1945)ce a fost?era tetru privat?
nu teatru.circ,cu curvarul si criminalul david-IN ROLUL DE FIGURANT- care o viola pe batsheba,sotia militarului plecat sa lupte.asta-i in mahalaua jidoveasca din centru.bine era,daca,sala sa fie facuta in ferentari,giulesti si damaroaia.dar,ei,
puturosi,au facut-o in zona centrala=cartierul jidovesc.EHE,EHE.DACA ERAIN RAHOVA,
FERENTARI SI OBOR,MERGEU CU MAGARII LUI ISIS,CARE TRAGEAU CARUTA,CU 3 ROTI.FINAL,O GASCA,LIOTA,MAFIE A LU ALA..ITIC STRUL.CA,ISIS,NU-I AL LOR.ESTE AL FRAIERILOR DE CRESTINI,CARE PETREC MINCINOSUL CRACIUN SI PASTE.EI,NU-L PETREC.PE PETRECERILE CRE
STINILOR,EI CASTIGA MULT,DE LA FRAIERII CRDINCIOSI. SA FIE PRIMIT,CU POMANA ADANCA
DE LA SPONZORUL ZEXE,PALILULA,DE SANCHI.EI,NU AU BISERICI.AU ZINAGOGIIII.NEGRE
De la infiintarea Teatrului Românesc de Stat din Israel, câți ani sunt?
Cum? Niciunul? Teatrul Românesc de Stat din Israel nu exista?
Interesant!
subvenţiile primariei Bucuresti:
– pentru transportul în comun 464 milioane de lei
– pentru apă caldă şi căldură 300 de milioane de lei
– “instituţii publice de spectacole şi concerte” 176 de milioane de lei
– “alte servicii culturale” 69 de milioane de lei
-maya
ce spui de asta????
Lasa ca perciunatii mai au un post de pe care isi pot exprima frustrarile. Se scheama TVR Cultural, devenit foarte kosher. Nu trece zi in care sa nu aflam ce grozavi au fost ei si cat au contribuit la bunastarea Romaniei. Numai cand ma gandesc la Ana Pauker, Teohari Georgescu, Walter Roman si Nicolski, imi trece orice gand prietenos. Mai ales ca si azi indivizi ca MRU, Tismaneanu, Patapievici, Roman, Oisteanu, Florian si Wexler, urineaza de sus pe cultura si istoria noastra. Macar caricatura aia de teatru sa si-l finanteze singuri.
1.În anul 1876 a fondat în orașul Iași primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume de catre autorul Avram Goldfaden venit din Ucraina . Alo,se aude mai fratii gemeni?
2. In decizia Ministerului Cultelor și Artelor nr. 44400 din 21 septembrie 1940 privind personalul evreiesc de la teatrele particulare și din toate formațiunile artistice românești -, se prevedea că artiștii evrei puteau să joace pe scenele teatrelor particulare evreiești. Pe această bază s-a înființat, în București, Teatrul Barașeum, singurul teatru evreiesc din Europa care a funcționat în tot restul anilor celui de-al Doilea Război Mondial, pe str.Iuliu Barasch nr 15 intre 1940-1944 și încă o scurtă perioada în 1945, ansamblul Teatrului evreiesc Barașeum, teatru evreiesc, cu profil de revistă .În octombrie 1945 Asociația de cultură idiș Ikuf a creat un nou ansamblu de teatru, în limba idiș, care a început să activeze în fosta clădire a teatrului Barașeum.La data de 1 august 1948, a fost înființat Teatrul Evreiesc de Stat din București, la propunerea Comitetului Democrat Evreiesc și a Asociației Culturale Ikuf
Alo,fratii gemeni,unde e antisemitismul romanilor aici???:))
„a fost înființat”. Era o măsură luată de autoritățile bolșevice staliniste majoritar evreiești instalate la conducerea Rro’ prin false „alegeri”, de ocupanții militari sovietici cu aceeași compoziție etnică în Partidul din U.R.S.S. Măsura a fost justificată propagandistic prin existența în koloniya sovietikă Rro’ a unei minorități de aproximativ 800 000 de evrei (majoritatea imigrați în Șuolduova șî Valahiya în urma șantajului din Tratatul de la Berlin ce a recunoscut alipirea masonă zisă „unire” a celor două vilayete otomane dunărene. La ei s-au adăugat în 1920 minoritatea evreiască din Transilvania austro-ungară, maghiarizată sau germanizată – vezi cazu’ lu’ Weasel de la Nagybánya=Frauenbach – da’ în general provenită cu 100 de ani mai devreme tot din nordul Europei – regiunile baltice, Polonia, Ukraina creeată pentru prima dată în 1918 de Kaiser Wilhelm, Rusia). În urma re-orientării lu’ georgianu’ Stalin, din privilegiați ai regimului și mari torționari și criminali bolșevici în ultimii ani ’40 și primii ani ’50 în U.R.S.S. și în Rro’, evreii au fost eliminați de la conducerea societății și au ajuns ușor șicanați economic și administrativ, așea că au preferat să emigreze în masă (conform tradiției vechi de 2000 de ani), unii în țara lu’ Izdrail, alții în S.U.A., plătind șpăgi pentru plecare bolșevicilor autohtoni Azi mai sunt în Rro’ 5000 (cinci mii!), mai puțini decît sri-lankezii frămîntători de aluat în brutării.
Pentru 5000 de persoane, și alea răspindite pe un teritoriu de 237000 de kmp, multe la vîrste de 80 de ani (deci ne-deplasabile la Bukale), nu se justifică existența unui teatru finanțat din banii NOȘTRI, ai nepoților celor care au fost întemnițați și torturați sau chiar uciși de torționarii pomeniți mai-sus! SĂ fie mutat unde-i e locu’, unde sunt nepoții celor care l-au înființat: la Yerushalaiym……[Rumburak]
1.sa ajunga sa functioneze doar din vanzarile de bilete,
altfel e parazitism.
2.”de a promova limba și cultura idiș” -in Izreal s-ar alega batutzi
pt. ca intineaza limba si cultura(!) ivrit.