Palatul Cotroceni a plătit până la 3,39 milioane de dolari pentru lobby la Washington. Cine a primit banii din anturajul lui Donald Trump

Administrația Prezidențială a plătit până la 3,39 milioane de dolari unei firme americane de avocatură pentru lobby și consultanță strategică la Washington. Documentele publicate în SUA arată cum au fost distribuiți banii către consultanți apropiați președintelui Donald Trump.

Administrația Prezidențială a României a încheiat, în mai 2026, un contract de consultanță strategică și lobby cu firma americană de avocatură Eversheds Sutherland (US) LLP, cu un plafon maximal de 3,39 milioane de dolari, potrivit Libertatea, care citează documentele depuse la Departamentul de Justiție al Statelor Unite în temeiul legii FARA (Foreign Agents Registration Act). Contractul a fost clasificat drept secret de stat în România, în timp ce la Washington actele, facturile, identitățile consultanților și jurnalele activităților de influență sunt publice.

Cum a fost încheiat contractul

Scrisoarea de angajament a fost concepută pe 21 mai 2026 între biroul din Chicago al Eversheds Sutherland, reprezentat de avocatul partener Theodore H. Cominos Jr., și Administrația Prezidențială, prin consilierul prezidențial și ordonatorul de credite Andreea-Mihaela Miu. Înțelegerea a fost gândită pentru o perioadă de șase luni, cu un buget lunar de aproximativ 565.000 de dolari.

În sistemul românesc de achiziții publice, atribuirea a fost realizată fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, prin cadrul excepțional aplicabil achizițiilor din domeniul apărării și securității. Administrația Prezidențială a invocat o evaluare de oportunitate și necesitate dintr-o hotărâre CSAT, precum și o situație de criză, pentru a motiva secretizarea documentelor.

Contractul prevedea, potrivit sursei citate, arbitraj internațional confidențial sub regulile JAMS, scutirea plăților de rețineri fiscale în România și posibilitatea utilizării inteligenței artificiale generative în redactarea analizelor strategice. De asemenea, Președinția ar fi acceptat o clauză de renunțare anticipată la conflictele de interese, care permitea firmei americane să reprezinte și alți clienți, cu condiția ca disputele să nu privească exact același mandat.

CITEȘTE ȘI:

Administrația Prezidențială reacționează după imaginile cu Donald Trump: „Este un fake”. Ce s-a întâmplat cu fotografiile de la recepția ONU

Banii plătiți de Administrația Prezidențială pentru lobby la Washington

Până la 30 iunie 2026, conturile firmei de la Washington primiseră două tranșe din partea Administrației Prezidențiale: una de 445.000 de dolari și alta de 400.000 de dolari. La aceste sume s-au adăugat deconturi de 5.643,09 dolari pentru cazare, mese de protocol, deplasări și taxe achitate către Departamentul de Justiție al SUA.

Documentele americane arată că banii au fost redistribuiți și către subcontractanți. Plata acestora era condiționată de virarea efectivă a fondurilor din bugetul Administrației Prezidențiale către conturile avocaților americani.

Consultanții apropiați lui Trump

Unul dintre principalii beneficiari ai contractului a fost Jason Miller, fost director de comunicare în primul mandat al președintelui Donald Trump și strateg de campanie. Miller a fost remunerat prin firma sa, SHW Partners LLC, cu 300.000 de dolari, pentru consiliere în politici publice și pentru facilitarea accesului către instituții guvernamentale americane.

Miller a început activitatea înainte de semnarea contractului, oferind pe 18 mai 2026 un interviu la Antena 3. Colaborarea sa a fost însă încheiată la 4 august 2026, Eversheds Sutherland notificând Departamentul de Justiție retragerea sa din reprezentarea intereselor Cotroceniului.

Matthew Schlapp, președintele American Conservative Union și liderul coaliției CPAC, a primit 125.000 de dolari lunar. Strategul de politici publice Christopher Putala, prin compania Putala Strategies, a fost plătit cu 50.000 de dolari pe lună.

Firma Guidepost Strategies, condusă de Marie Sanderson, fosta coordonatoare de politici a Asociației Guvernatorilor Republicani, a semnat o înțelegere la mijlocul lunii iulie în valoare totală de 400.000 de dolari, eșalonată pe patru luni.

Contacte la Casa Albă și Pentagon

La aproximativ o săptămână după semnarea înțelegerii, consultanții au început o serie de discuții telefonice cu oficiali americani. Printre persoanele contactate s-au numărat secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, consilierul adjunct pentru securitate națională Michael Needham, Walker Barrett de la Consiliul Național de Securitate și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg.

Activitățile de lobby au vizat și domeniul energetic și financiar. Pe 9 iunie 2026 au avut loc ședințe separate cu Jarrod Agen, director executiv al National Energy Dominance Council, privind politicile energetice și investițiile, și cu Benjamin Black, director executiv al U.S. International Development Finance Corporation, pentru facilitarea capitalului american în infrastructura din România.

Securitatea regională, unul din motivele invocate

Unul dintre motivele invocate pentru demersurile de la Washington a fost revizuirea de șase luni anunțată de Pentagon privind forțele militare americane din Europa. Procesul, coordonat de subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby, era programat să se finalizeze în decembrie și viza eventuale reduceri din efectivele de 80.000–100.000 de militari americani staționați pe continent.

Potrivit sursei citate, administrația americană a transmis statelor aliate un chestionar privind loialitatea politică față de agenda externă a lui Donald Trump, libertatea de mișcare a trupelor americane în bazele locale și alocarea de fonduri naționale către companiile din industria de apărare a SUA. În acest context, reducerea cu circa 1.000 de militari americani din România a ridicat probleme privind securitatea bazelor de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.

Consilierul prezidențial Marius Lazurcă a fost trimis la Washington pentru a pleda cauza Bucureștiului. Totodată, țările de pe flancul estic al NATO s-au arătat dispuse să suporte cote mai mari din costurile staționării trupelor americane.

Suprapunere de interese economice

Există și o suprapunere de interese economice. În perioada în care a semnat contractul cu Palatul Cotroceni, biroul din Chicago al Eversheds Sutherland, condus de același avocat Ted Cominos, asigura asistență juridică companiei americane GLGH Steel LLC, din grupul Great Lakes Global Holdings, în vânzarea combinatelor Artrom Steel Tubes din Slatina și Reșița către Tenaris, pentru 86 de milioane de euro.

Artrom Steel Tubes, o companie cu aproximativ 2.000 de angajați și afaceri anuale de peste 1,4 miliarde de lei, a fost controlată istoric de grupul rus TMK, condus de Dmitri Pumpianski. După ieșirea formală a acționariatului rus la finalul anului 2022 și preluarea de către investitori sârbi și apoi americani, tranzacția cu Tenaris a necesitat avize din partea autorităților de concurență și a Guvernului României.

Potrivit publicației citate, aceeași echipă de avocați care a obținut sprijin instituțional la București pentru vânzarea combinatelor Artrom a primit, în paralel, mandatul clasificat de reprezentare politică a Președinției României în Statele Unite.