Medicina legală, în impas: aparatură veche, salarii mici, angajați puțini, mult de lucru. Directorul INML: Am avut expertize la care dosarele au venit cu camionul.

Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din Capitală dar și alte institute de medicină legală din țară trec printr-o perioadă dificilă. Institutul de la București are sume mari de bani de recuperat în mod special de la Poliție, dar și de la alți beneficiari care solicită rapoarte medico-legale. Situația e la fel și în alte institute din țară, spune la Punctul Roșu în Sănătate Sorin Hostiuc, directorul INML.

Dacă acești bani nu vin la timp, bugetul acestor institute are de suferit, astfel încât salariile, sumele pentru utilități sau banii pentru investiții în echipamente moderne nu se pot achita la timp. Și nu sunt din păcate singurele probleme în acest domeniu. Sunt tot mai puțini profesioniști care vor să rămână în sistemul de stat din cauza salariilor mici și a condițiilor de lucru: aparatură depășită, program supraîncărcat. Există promisiuni din partea Ministerului Sănătății, spune Sorin Hostiuc, de a fi suplimentat fondul pentru salarii, după ce acesta a fost redus cu 10%, în urma valului de tăieri din sistem. Până când se vor remedia problemele însă Institutul funcționează cu o organigramă incompletă: lipsesc cel puțin 20 de angajați. Cel mai greu este să găsești autopsieri, spune directoruL INML la Punctul Roșu în Sănătate.

Șeful INML: Poliția, datorii la INML de peste 5 milioane de lei

„În momentul de față avem datorii, unele de peste 3 ani, din partea beneficiarilor, adică Poliție, mai puțin Parchet și judecătorii. Problema principală este la Poliție care este un rău platnic cronic. De exemplu, în septembrie Poliția Română avea datorii de peste 5 milioane și jumătate de lei, doar către INML și situația se repetă și în alte instituții medico-legale. De exemplu, la Iași, din cauza faptului că nu s-au făcut plățile către Institutul de Medicină Legală Iași ei au fost în imposibilitatea de a plăti complet salariile luna trecută.

S-a întâmplat și la alte servicii județene, dacă banii nu sunt plătiți în timp util se pierd, e o problemă destul de spinoasă pentru noi.

Dacă nu avem acești bani din partea beneficiarilor noi nu putem să ne asigurăm în întregime bugetul instituțional”, a explicat directorul INML.

Bani puțini, cheltuieli prioritizate. Consecința? Investițiile în echipamente moderne întârzie

Sorin Hostiuc spune că bugetul insuficient al Institutului pune conducerea în imposibilitatea de a putea investi în aparatură modernă, dar și în reactivii de care este nevoie constant în instituție

„Asta înseamnă că va trebui să prioritizăm anumite cheltuieli. Cheltuielile deprioritizate sunt cele care pot fi amânate. Cel mai des deprioritizăm cheltuielile de investiții. Asta înseamnă că nu putem să achiziționăm echipamente moderne pentru a face anaize toxicologice de înaltă performanță, genetice de înaltă performanță, de histopatologie și așa mai departe.

Nu putem în multe cazuri să asigurăm achiziția de reactivi necesari pentru a face analize curente, precum cele de toxicologie, nu putem să rezlvăm probleme acute, sunt instituții medico-legale care nu pot să plătească curentul și gazele, de exemplu”, a explicat directorul INML la Punctul Roșu în Sănătate.

Aparatura nu ține pasul cu viteza uluitoare cu care drogurile apar pe piața neagră

Pentru că aparatura de specialitate nu poate detecta absolut toate substanțele de abuz care circulă pe piața neagră, ar fi nevoie de suportul Poliției, spune Sorin Hostiuc, care să trimită spre INML probe din capturile de droguri.

„Aceste molecule, droguri, sunt în momentul de față foarte multe pentru că aproape oricine are cunoștințe de bază de chimie poate să facă acasă o moleculă nouă și atunci substanța nu apare în nicio bibliotecă. Și atunci singurele metode sunt fie să facem analize cu niște aparate foarte scumpe pe care nu le avem, fie să avem capturi, din ele noi dezvoltăm metode, putem să spunem ok, este o substanță nouă, este în concentrația x și putem apoi să facem studii să vedem dacă ele influențează capacitatea consumatorului de a conduce, pentru că aici apar cele mai des probleme.

Ar fi nevoie de mai mult sprijin, am început discuții cu reprezentanți ai Poliției Române, să ni le asigure, doar că, fiind substanțe psihoactive au un regim juridic destul de complex”, a spus Sorin Hostiuc.

Angajații INML pleacă rând pe rând din Institut, din cauza salariilor mici și a tăierilor recente

În momentul de față sunt peste 20 de posturi libere în organigramă, și în următorul an vor mai pleca cel puțin 10 persoane prin pensionări. Pe lângă asta, spune Sorin Hostiuc, în aproape în fiecare lună pleacă 1, 2 oameni de calitate pentru că salariile sunt prea mici.

„Ordonanța 7 a impus ca la nivelul institutelor de medicină legală, cele 6 din țară, să se facă o reducere cu 10% a fondului de salarii, asta înseamnă că noi din luna iulie suntem în fiecare lună, cu două zile nelucrătoare pentru fiecare angajat. În momentul de față ni s-a promis de la Minister că măcar pentru ultimele luni se vor mai suplimenta veniturile din salarii dar încă nu avem nimic semnat”, a precizat acesta.

Dosare cu mii de pagini și puțini experți. Din cauza volumului foarte mare de muncă mulți angajați sunt în burnout

În prima jumătate a anului, numărul mediu de expertize pe medic legist era de 250, spune Sorin Hostiuc. Sunt și expertize la care medicii legiști trebuie să lucreze o lună sau două luni, zi de zi, pentru că dosarele au mii de pagini. „Am avut expertize la care dosarele au venit cu camionul”, spune Sorin Hostiuc.

„Vă dați seama cam care este nivelul de muncă la un asemenea dosar. Mai mult, termenele din instanță sunt foarte foarte scurte, avem expertize de zeci de volume care ni se solicită să le facem în interval de câteva zile.

Evident că nu poți să respecți asemenea termene dar într-o lună, două, trei trebuie să faci acea expertiză pentru că este o situație critică și atunci acel medic nu va face decât culpa respectivă”.

Riscuri imense, pe bani puțini. Autopsierii pleacă de la stat și lucrează pe cont propriu

Diferența de salariu între un autopsier la stat și cineva care face parte din autopraxie, adică lucrează pe cont propriu, în sistem privat, este foarte mare, spune Sorin Hostiuc. Și atunci în sistemul de stat rămân cei care lucrează aici de zeci de ani și care vor să se pensioneze din sistemul de stat. Mai rămân în sistem și debutanții. Sporurile de risc sunt minime, deși riscurile de îmbolnăvire la care se supun acești profesioniști este foarte mare.

„Am reușit să angajăm un debutant la Institut pentru că au plecat doi autopsieri în ultimul an, doar că din cei care sunt prezenți sunt zvonuri că vor să plece.

La noi fiecare autopsier face câte două autopsii pe zi, cantitatea de muncă este mult mai mare față de ce se întâmplă în spitale, unde autopsiile se fac doar în mod excepțional, salariile sunt mult mai mici, pentru că noi suntem cu sporurile la nivel minim.

Avem angajați care s-au îmbolnăvit în diverse Institute de Medicină Legală. Noi autopsiem frecvente persoane seropozitive, care au tuberculoză, hepatite și despre care nu știi. Riscurile aici sunt mult mai mari decât într-o procedură chirurgicală unde lucrurile sunt mult mai standardizate”, explică directorul INML.

Tarifele pentru consumabilele folosite la INML, neactualizate de ani întregi. Un singur sac de cărat o persoană decedată costă 80-100 de lei, e nevoie de doi saci

Costurile cu materialele, cu reactivii de bază în cursul efectuării unei autopsii sunt mai mici decât tariful decontat de stat pentru efectuarea unei autopsii, spune Sorin Hostiuc. Pentru un Institut cu probleme financiare, așa cum este INML-ul, aceste costuri sunt foarte greu de achitat.

„De exemplu, un singur sac de cărat o persoană decedată costă în jur de 80, 100 de lei, fără tva, și oentru fiecare ai nevoie de doi, unul cu care să-l aduci și unul cu care să-l dai familiei. Apoi ai nevoie de măști, de formaldehidă, de o grămadă de alte substanțe, borcane, costurile fiind mai mari decât tariful pentru autopsie.

La toxicologie, iar, pentru un test rapid pentru care tariful este 350 de lei doar reactivul pentru aparatul la care se face ultima analiză costă 3000 de lei pentru 12 probe, deci aproape 300 de lei, fără tva. La asta se adaugă costurile cu reactivii pentru celelalte etape. Deci ajungi la un cost mult mai mare doar cu reactivii decât tariful oficial”, spune acesta.

Foarte mulți legiști sunt la limita pensiei. Iar în curând mulți legiști vor putea pleca în străinătate

Sunt foarte mulți medici legiști care au 60 și peste 60 de ani care se vor pensiona în următorii ani, spune directorul INML. Iar presiunea pe sistem va fi dublă. Odată prin plecările acestor oameni și pe de altă parte prin plecările legiștilor în străinătate. În curând, spune Sorin Hostiuc, legea va permite acest lucru.

„În momentul de față suntem în etapele finale pentru a face ca specialitatea de medicină legală să fie recunoscută la nivel european, ea a fost una dintre puținele specialități care nu a putut să fie recunoscută până acum pentru că fiecare țară avea un specific și era foarte greu să le armonizăm, dar sper ca până la anul să avem această armonizare completă la nivel european și din acel moment medicii legiști tineri care vor dori să plece vor putea pleca foarte ușor în străinătate.

În următorii 4-5 ani vom avea o povară dublă asupra numărului de medici legiști, pensionările și plecările”, spune acesta.

Este nevoie de autopsieri la INML. Dar nu numai. Pleacă și alți oameni cu vastă experiență în domeniu

Acum o lună și-a dat demisia de la INML cel mai experimentat psiholog medico-legal din instituție și probabil din țară. A pecat în mediul privat, spune Sorin Hostiuc. Iar în următorul an se vor pensiona trei dintre cei mai experimentați toxicologi.

„Noi vom încerca să aducem dacă vom putea, dar până antrenezi o persoană într-un domeniu de supraspecialitate, e foarte greu”, precizează Sorin Hostiuc.

Performanță cu aparatură veche de zeci de ani și angajați copleșiți de volumul mare de muncă

Există aparatură care funcționează aproape de când s-a construit noul Institut, adică este veche de zeci de ani, spune directorul INML. Asta în timp ce într-un astfel de domeniu este nevoie ca infrastructura să fie updatată constant. Angajații sunt obosiți și de multe ori sunt nevoiță să lucreze inclusiv în concediu ca să poată acoperi volumul foarte mare de muncă.

„Microscoape foarte vechi care încă mai funcționează, au zeci de ani, avem aparatură toxicologică încă funcțională de mai bine de 20 de ani, ceea ce înseamnă 100 de ani în termenii unor echipamente uzuale, pentru că aici actualizările sunt foarte rapide, inclusiv la genetică folosim niște analizoare foarte foarte vechi, tot așa cred că de mai bine de 20 de ani, ele își fac treaba dar nu  ai cu ce să repari.

Angajații sunt extrem de obosiți. Am colegi care, pentru a putea să mai recupereze din actele vechi își iau concediu și vin și lucrează la serviciu sau își iau acte și lucrează în weekend tocmai pentru a nu avea întârzieri la expertize. Fiecare expertiză poate să însemne o chestiune de viață și de moarte pentru o persoană. Poate să însemne dacă face pușcărie sau nu, sau dacă agresorul este pus sub interdicție și așa mai departe”, a declarat directorul INML la Punctul Roșu în Sănătate.