Mișcarea politică numită Lista Studențească a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare din Serbia, punând capăt unei lungi perioade de guvernare a Partidului Progresist Sârb (SNS). A doua zi după anunțarea rezultatelor, sute de voluntari s-au alăturat lucrătorilor municipali din Belgrad pentru a demonta o tabără pro-guvernamentală și a curăța spațiul verde din fața Adunării Naționale.

Eliminarea taberei din Parcul Pionierilor

Susținătorii mișcării care a câștigat alegerile parlamentare au participat la o acțiune de curățenie în Parcul Pionierilor din Belgrad, potrivit The Guardian.

Spațiul verde din fața clădirii parlamentului fusese ocupat în ultimele 18 luni de o tabără pro-guvernamentală cunoscută sub numele de Ćaciland. În această zonă au fost amplasate corturi albe în care au locuit persoane cu antecedente penale, înregistrarea unor incidente violente împotriva jurnaliștilor și a trecătorilor nefiind împiedicată de poliție.

În noaptea alegerilor, înainte de închiderea urnelor, bărbați mascați îmbrăcați în negru s-au adunat în parcul respectiv. Ulterior, fostul președinte Aleksandar Vučić a susținut un discurs la sediul SNS în care a recunoscut înfrângerea în fața Listei Studențești și a declarat că nu își dorește tulburări pe străzi. După acest anunț, forțele de ordine au îndepărtat barierele de acces, iar ocupanții taberei au părăsit zona, unii dintre susținătorii studenților incendiind o parte din corturi.

Acțiunea de ecologizare organizată de voluntari

A doua zi dimineață, voluntarii au venit cu saci menajeri pentru a igieniza locul și echipamentele din parcul de joacă pentru copii. Radomir Dalic, unul dintre participanți, a strâns gunoaiele de pe iarbă și a declarat că este bucuros că spațiul a fost eliberat de „criminali cu intenții violente împotriva noastră”. Acesta a adăugat: „Ieri a fost o mare victorie, așa că astăzi este mirosul libertății. Suntem în gunoi, dar este mirosul libertății”.

O altă participantă, Tamara Tomic, echipată cu mănuși de cauciuc, a precizat: „Faptul că ne adunăm aici și curățăm acest loc arată doar că vrem să trăim frumos. Vrem să ne bucurăm de oraș, să ne bucurăm de o viață normală, fără violență și fără ca cineva să ne tortureze”. Demontarea corturilor și spălarea ansamblurilor de joacă au fost efectuate în paralel cu intervenția serviciilor de salubritate.

Structura și programul politic al mișcării

Lista Studențească funcționează fără o ierarhie tradițională și fără un lider unic declarat. Cei 250 de candidați înscriși pe liste au fost desemnați prin adunări studențești și includ cadre universitare, sportivi, economiști și ingineri. Programul politic al mișcării conține 11 puncte axate pe măsuri anticorupție, reforma sistemului judiciar, libertatea presei, locuințe accesibile și servicii medicale în mediul rural.

Formțiunea nu a desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru și nici o listă de miniștri înainte de scrutin. Ilija Srdanović, medic cardiolog la Universitatea din Novi Sad și prima persoană de pe lista de candidați, a declarat că clasarea sa nu îi conferă automat poziția de șef al guvernului. „Mișcarea studențească este pe deplin democratică”, a precizat Srdanović, adăugând că scopul este evitarea „creării cultului personalității sau al leadershipului”. El a subliniat că toți cei 250 de candidați sunt „subiecți egali în această luptă” și că există numeroase persoane calificate pentru conducerea executivului.

Perspectiva internațională și incertitudinile de politică externă

Kurt Bassuener, cofondator al Democratization Policy Council, a atras atenția asupra riscurilor pe care le implică o coaliție largă după trecerea entuziasmului electoral. Acesta a afirmat că este necesar ca mișcarea să aibă un plan clar și persoane credibile pe domenii specifice, avertizând că „pericolul unei coaliții atât de largi este că fisurile vor apărea curând după victorie”.

În ceea ce privește politica externă și regională, poziția Listei Studențești rămâne neclară, în ciuda afirmațiilor anterioare ale fostului președinte Vučić privind posibile sancțiuni împotriva Rusiei sau recunoașterea independenței Kosovo. Michael Davenport, fost ambasador al Marii Britanii și al Uniunii Europene în Serbia, a remarcat lipsa unui consens pe teme majore. „Există domenii politice masive în care nu există un consens în cadrul Listei Studențești sau între cei care au fost aleși. Abordarea privind aderarea la Uniunea Europeană nu este clară, și nici poziția față de problemele regionale precum Bosnia și Herțegovina și, în mod special, Kosovo”, a explicat Davenport.