UPDATE Prezență record la urne, în Israel. Mii de oameni revin în țară să voteze

Israelul votează marți, 27 octombrie 2026, în primele alegeri generale de după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, iar scrutinul mobilizează un număr neobișnuit de mare de alegători: zeci de mii de israelieni din diaspora au zburat acasă ca să voteze, iar prezența de la prânz este cea mai ridicată la acea oră din 1973. Ziua de vot este însă marcată și de acuzații de fraudă lansate de premierul Benjamin Netanyahu, pe care Comisia Electorală Centrală (CEC) le respinge.

UPDATE: Netanyahu a anunțat arestarea a trei lideri de partid arabi

Premierul israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu i-a acuzat marţi, în timp ce vota, pe opozanţii săi arabi israelieni de faptul că încearcă ”să fure alegerile”, după ce i-a atacat de-a lungul întregii campanii electorale, relatează News.ro citând AFP.

Netanyahu a anunţat că ”trei oficiali de rang înalt” din cadrul unui partid majoritar arab au fost arestaţi în sudul Israelului.

El a declarat că aceştia aveau asupra lor plicuri pline cu bani.

Autorităţile electorale au precizat că aceste persoane – arestate în apropietrea domiciliilor lor – ”nu au ajuns încă la secţia de votare”  şi că o anchetă este în desfăşurare.

UPDATE: Un bărbat înarmat cu un cuțit a fost arestat

Poliţia israeliană a arestat marţi un bărbat înarmat cu un cuţit care s-a apropiat cu un ”aer ameninţător” de Yair Golan, şeful Partidului Democraţii, principalul partid de stânga israelian, în timp ce acesta desfăşura o operaţiune de mobilizare electorală în ziua alegerilor legislative, a anunţat formaţiunea, relatează AFP, potrivit News.ro.

”Incitarea la ură şi la violenţă nu ne vor intimida”, declară Yair Golan, citat într-un comunicat.

El atribuie acest presupus atac ”maşinii cu otravă” a premierului în exerciţiu Benjamin Netanyahu, care şi-a multiplocat atacurile virulente împotriva stângii în timpul campaniei.

UPDATE: Prezența la vot, cea mai mare la prânz din 1973

Actualizare de la mijlocul zilei de vot, pe baza liveblogului The Times of Israel. Potrivit CEC, prezența la urne a ajuns la 31,5% la ora 12:00, față de 28,4% la aceeași oră la alegerile din 2022. Este cea mai ridicată prezență la acea oră din 1973, anul primelor alegeri organizate după Războiul de Yom Kippur.

Șeful Shin Bet, David Zini, a vizitat centrul de comandă al CEC de la Knesset, alături de președintele comisiei, judecătorul Noam Sohlberg. El a spus că ziua de vot decurge „bine până acum”, adăugând că acest lucru nu trebuie considerat de la sine înțeles și că alegerile sunt monitorizate și se desfășoară corespunzător.

În cursul dimineții, mai mulți lideri și-au exprimat votul. Netanyahu și soția sa, Sara, au votat la Ierusalim, iar premierul a îndemnat israelienii: „Mergeți la vot!”. Președintele Isaac Herzog și soția sa, Michal, au votat și ei în capitală, iar liderul Democraților, Yair Golan, a votat la Rosh Ha’ayin.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Zeci de mii de israelieni zboară acasă ca să voteze

Aeroportul Ben Gurion a arătat luni, în ajunul alegerilor, mai degrabă ca o scenă de sărbătoare decât ca un punct de tranzit. Potrivit CNBC  avionele aduc israelieni care locuiesc în străinătate și care s-au întors special pentru a vota marți.

Activiști ai partidelor din opoziție, în special ai Democraților lui Yair Golan, ai formațiunii Yashar a lui Gadi Eisenkot și ai alianței B’Yachad, i-au întâmpinat pe călători cu cântece patriotice, steaguri și baloane albastre. În unele momente aglomerația a fost atât de mare încât personalul de securitate al aeroportului a trebuit să intervină pentru ca pasagerii să poată ieși din sala de sosiri.

Estimările privind amploarea fenomenului diferă, dar toate indică un val neobișnuit. Același reportaj vorbește despre circa 60.000 de israelieni nerezidenți care își exercită dreptul de vot. Ora Peled Nakash, membră în conducerea coaliției AID, organizație care ajută cetățenii din străinătate să se întoarcă pentru scrutin, a spus că grupul a oferit informații pentru 35.000 de israelieni aflați în afara țării și că estimează că aproximativ 67.000 vor reveni, nu toți prin intermediul organizației.

Potrivit postului i24NEWS, în jur de un milion de israelieni cu drept de vot trăiesc în afara granițelor.

De ce trebuie să te întorci fizic ca să votezi

Motivul este simplu: Israelul se numără printre puținele democrații care nu le permit cetățenilor aflați în străinătate să voteze. Nu există vot prin corespondență, iar excepțiile sunt limitate la diplomați, la trimiși oficiali și la marinarii de pe navele israeliene. Orice alt cetățean trebuie să fie în țară în ziua scrutinului, indiferent de cât timp a plecat.

Asta înseamnă bilete de avion cumpărate în grabă, concedii negociate în ultimul moment și, uneori, costuri serioase: un israelian citat de publicația eJewishPhilanthropy spune că plătește în jur de 1.200 de dolari pentru fiecare sens al zborului.

Mobilizarea are și un fundal politic. Organizatorii campaniilor de întoarcere, între care AID, grup apărut din protestele împotriva reformei judiciare din 2023, au urmărit să ajute zeci de mii de cetățeni să voteze, un număr care, într-un scrutin strâns, ar putea conta.

Reprezentanții AID spun că scopul este o prezență cât mai mare, indiferent de opțiunea de vot. Nu lipsesc nici criticile: potrivit unui autor din J. Weekly, un editor al unei publicații de dreapta a numit gestul celor care zboară acasă „obraznic”, în timp ce autorul îl descrie drept un act de iubire și solidaritate.

Povești de la sosiri: între speranță și teamă

Reportajul din aeroport surprinde motivații foarte diferite. Orly Goren Tishbi, în vârstă de 46 de ani, a zburat din San Francisco pentru doar 48 de ore, lăsând acolo soțul și cei doi copii, cu care s-a mutat în Statele Unite în urmă cu un an. A venit să voteze pentru Democrați și a povestit că toată lumea din avion se întorcea acasă cu același scop, într-o atmosferă foarte emoționantă.

Din India au sosit doi israelieni arabi, Omar Abed El Hai din Tira și Ali Masarwa din Baka al-Garbiya, care au spus doar că votează pentru opoziție și că se așteaptă la o prezență mare din partea comunității lor.

Pe de altă parte, Rivka Amikam, în vârstă de 33 de ani, născută la New York, s-a mutat cu familia din Brooklyn la Netivot, în sudul Israelului, cu o lună în urmă și și-a adus zborul mai devreme pentru a vota Likud. „Nu vreau un alt 7 octombrie”, a spus ea, adăugând că îl consideră pe Netanyahu alegerea cea mai sigură. Reporterul a observat în două ore de sosiri din SUA doar câțiva susținători ai Likudului și niciun evreu ultraortodox.

Nici toți cei care au făcut drumul nu văd fenomenul fără rezerve. Matan Kapon, de 34 de ani, venit din Hamburg împreună cu soția și cei doi copii, a spus că va vota, dar că a venit oricum în Israel, într-o delegație, și că altfel nu ar fi făcut efortul. Trăind într-o țară în care președintele turc Recep Tayyip Erdogan face campanie în rândul expatriaților turci, el consideră că dreptul cetățenilor din străinătate de a zbura acasă pentru vot merită dezbătut.

Ce este în joc în alegerile din 27 octombrie

Scrutinul de marți este primul de la masacrul din 7 octombrie 2023, ceea ce îi dă o încărcătură emoțională aparte. Potrivit CEC, aproximativ 7,3 milioane de israelieni au drept de vot, la circa 18.000 de urne. Ultimele sondaje dinaintea alegerilor, citate de The Times of Israel, arată ambele blocuri politice sub pragul majorității, iar mai multe partide mici riscă să rămână în afara Knessetului. În aceste condiții, fiecare vot contează, iar o parte dintre alegători susțin că tocmai de aceea s-au întors acasă.

Campania a fost una tensionată. Netanyahu, care conduce Likudul, își construiește mesajul pe teme de securitate, în timp ce principalul său rival, Gadi Eisenkot, de la Yashar, îl acuză că nu se va da înapoi de la nimic pentru a rămâne la putere. The Times of Israel explică, într-un material dedicat, că în cazul unui rezultat strâns Netanyahu ar putea rămâne la putere chiar dacă pierde, în funcție de felul în care se vor desfășura negocierile pentru formarea coaliției.

Netanyahu, acuzații despre „furtul” alegerilor

Pe fondul prezenței ridicate, Netanyahu a reluat o tactică folosită și în alte campanii. Într-un video adresat alegătorilor Likudului, premierul a avertizat că alegătorii arabi din sud „aleargă către urne” și a spus că „încearcă să ne fure alegerile”, făcând trimitere la trei persoane legate de partidul Ra’am, arestate sub suspiciunea că ar fi mituit alegători. A susținut că ponderea votanților arabi din Negev este mult mai mare decât cea a evreilor, fără să explice de unde provin cifrele. Mesajul către propriii susținători a fost clar: „Nicio plajă, niciun grătar”, adică toată lumea trebuie să iasă la vot.

Ministra Transporturilor, Miri Regev, de la Likud, a repetat afirmațiile într-o postare pe X, spunând că „încearcă să ne fure alegerile și țara”. The Times of Israel descrie aceste acuzații drept nesusținute de dovezi și amintește că, în 2015, Netanyahu avertiza în termeni asemănători asupra mobilizării alegătorilor arabi.

CEC: nu există indicii de fraudă sistematică

Comisia Electorală Centrală a respins public ideea unei fraude organizate. „Contrar afirmațiilor care circulă online, în prezent nu există indicii de manipulare sistematică a buletinelor”, a transmis comisia, precizând că sesizările individuale sunt tratate imediat și că publicul ar trebui să se informeze din canalele oficiale.

Declarația a venit după ce mai multe partide, între care Yashar, B’Yachad, People of Israel, Yisrael Beytenu, Ra’am și Reservists-Economic, au semnalat nereguli, precum buletine lipsă sau deteriorate. Separat, partidul lui Naftali Bennett a acuzat Likudul că urmărește ilegal alegătorii la secțiile de votare, iar CEC a contestat această afirmație.

Rahat: participare mare în rândul arabilor beduini

Din orașul Rahat, din sud, The Times of Israel relatează o prezență neobișnuit de mare, inclusiv, potrivit relatărilor, un număr fără precedent de femei. Alegătorii intervievați spun că ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, i-a unit și i-a mobilizat ca niciodată. Ei amintesc de demolările de locuințe, de lipsa de reacție față de violența armată din comunitățile arabe și de anularea unor fonduri și acorduri încheiate sub guvernul Bennett–Lapid, din care a făcut parte pentru prima dată un partid arab, Ra’am, condus de Mansour Abbas. Pe la jumătatea zilei, jumătate dintre locuitorii orașului votaseră deja, în contrast cu alegerile anterioare, când afluența creștea abia seara.

Incidente și momente tensionate

Ziua de vot a avut și momente neplăcute. În Netanya, Ruby Chen, tatăl soldatului Itay Chen, ucis la 7 octombrie 2023, a fost abordat verbal în fața unei secții de votare de un alegător care l-a numit „trădător”, în timp ce Chen ținea în mână fotografia fiului său. În Tiberiada, partidul B’Yachad susține că un bărbat care rupea afișe electorale a agresat o activistă care a încercat să-l oprească, iar partidul a depus plângere la poliție. În același timp, liderul Yashar, Gadi Eisenkot, s-a întâlnit în kibuțul Nir Oz cu fostul ostatic Gadi Mozes.

Ce urmează după închiderea urnelor

Prima imagine a rezultatelor va veni odată cu sondajele la ieșirea de la urne, așteptate seara. The Times of Israel avertizează, într-un podcast, că o prezență mai mare în rândul alegătorilor arabi ar putea însemna cozi la urne seara și o publicare întârziată a exit-poll-urilor. Contează însă mai puțin cine câștigă cele mai multe mandate și mai mult cine reușește să adune 61 de voturi în Knesset, iar negocierile pentru formarea guvernului ar putea dura săptămâni. Vom actualiza informațiile pe măsură ce apar rezultatele oficiale.