Kelemen Hunor spune că „greaua moștenire e de la deficitul de 10%” lăsat de Ciolacu

Referitor la acuzațiile PSD, cum că Guvernul anterior a lăsat o gaură de 40 de miliarde de lei, Kelemen Hunor a afirmat că este posibil să existe restanțe din cauză că Guvernul interimar nu a avut atribuții depline.

„Nu știu ce au văzut. Eu habar n-am, sincer vă spun, nu știu, n-am văzut eu date (…) Probabil să fie niște bani care n-au fost plătiți, fiindcă Guvernul interimar n-avea cum să plătească. Nu putea să facă rectificare, nu putea să facă niște proiecte de legi, ordonanțe de urgență. Deci eu sunt convins că au rămas anumite chestiuni neplătite, fiindcă, fără rectificare, și în sistemul sanitar, și în celelalte sisteme, probabil că sunt, dar eu nu știu”, a detaliat el.

„Greaua moștenire e deficitul de 10%”

Pe de altă parte, președintele UDMR a spus că „nu există grea moștenire”, ci „grea moștenire” e de la deficitul de 10%, referindu-se la situația economică după guvernarea Ciolacu.

„Eu nu cred că există grea moștenire. Deci, eu când am început politic acum câți ani, am început într-o perioadă dificilă: gaura din deficitul bugetar era așa de mare că stăteam așa și nu vedeam unde e marginea deficitului, prin ’97! Plus, inflația era așa… te uitai în prăpastie și nu vedeai unde cade leul. Deci, din acest punct de vedere, avem o experiență cu moșteniri, și cu deficituri, și cu situații grele. Dar când ești la guvernare, trebuie să rezolvi probleme”, a întărit el.

Întrebat dacă Sorin Grindeanu inventează această grea moștenire, a spus: „nu știu dacă inventează sau nu, poate să fie un narativ politic să pregătească terenul pentru perioada care urmează”.

Președintele UDMR a mai afirmat că partidul său nu va susține nicio creștere de taxe pentru anul viitor. Întrebat dacă există bani pentru majorarea pensiilor, salariilor sau alocațiilor, Kelemen a răspuns că trebuie să se găsească bani fără creșterea taxelor și impozitelor.

„Da, deci trebuie să găsească acei bani. Deci trebuie crescute pensiile conform legii, adică inflația din 2025, și salariile din sistemul bugetar, că au fost înghețate. Și aici vorbim doar de indexare, nu vorbim de o creștere diferențiată. Ar fi trebuit și ar fi bine să vină Guvernul, dacă dorește totuși o asumare, să fie pe legea salarizării. Cu mici modificări se poate ajunge, fiindcă acolo necesarul ar fi de 10-11, maxim 12 miliarde. Dar măcar pui o piramidă corectă și scoți dezechilibrele din sistemul actual! Dacă nu faci acest lucru, tot 10-11 miliarde dai pe creșterea, pe indexarea salariilor, dar păstrezi și dezechilibrele. Atunci, mai bine vin cu o asumare înainte de proiectul de buget și ai o lege unitară a salarizării”, a motivat el.

Reforma administrativ-teritorială

Președintele UDMR a afirmat că nu este împotriva reformei administrativ-teritoriale, dar trebuie făcute analize pentru a nu afecta comunitățile.

„Trebuie să vedem detaliile, pe de o parte. Pe de altă parte, nu poți să sari peste comunități, trebuie referendum. Și până când nu vedem o analiză detaliată, eu nu pot să spun mai mult. Se poate aproape orice, dacă e făcut cu cap. În Danemarca s-a făcut comasarea localităților voluntar. Și este o țară unde lucrurile se fac bine gândite și bine proiectate. A durat 30 de ani ca să iasă așa cum trebuie, fiindcă nu faci nici pentru PSD, nici pentru UDMR, nici pentru alte partide, faci pentru oameni”, a explicat liderul UDMR.

Kelemen a argumentat că asumarea răspunderii pentru reforma administrativ-teritorială ar afecta drepturile minorităților și există tratate internaționale menite tocmai să împiedice acest lucru.

„Este România parte în cel puțin două  acorduri internaționale, Carta Europeană și Carta drepturilor minorităților naționale, ambele prevăd câteva prevederi legate de astfel de modificări, și spun că referendumul trebuie făcut, pe de o parte; pe de altă parte, nu poate fi schimbat procentul etnic în urma reformei administrative. Deci sunt două chestii principiale, dar noi nu am discutat nici cu PSD, nici cu premierul despre această reformă. Eu spun în felul următor: România are nevoie de o reformă administrativă, dar acea reformă trebuie făcută extrem de bine, gândită”, a explicat.

Întrebat dacă a înțeles de ce Sorin Grindeanu a anunțat public, în mod imperativ, că trebuie făcută reforma, Kelemen a răspuns: „o să-l întreb pe domnul Grindeanu, nu știu”.