Parlamentul urmează să adopte astăzi noi reguli privind prelucrarea datelor utilizatorilor de internet. Regulile vizează în special felul în care aceștia acceptă stocarea datelor de trafic sau accesarea lor de către terți, adică politica de cookies.
Potrivit Profit.ro, interfețele prin care se cere acordul nu vor mai putea folosi căsuțe pre-bifate, iar utilizatorii vor putea accepta rapid doar cookie-urile necesare și își vor putea retrage ușor acordul.
O lege din 2004, modificată pentru clarificare
Proiectul analizat de Profit.ro modifică și completează Legea nr. 506/2004. Scopul declarat este clarificarea condițiilor în care abonatul sau utilizatorul trebuie informat în prealabil și în care își exprimă acordul ca anumite informații să fie stocate în echipamentele sale ori ca cele deja stocate să fie accesate.
Legea nr. 506/2004 obligă deja la obținerea acestui acord înainte ca informațiile să fie stocate în terminale sau accesate.
Ce solicită în prezent articolul 4
În forma actuală, alineatul (5) al articolului 4, cel care urmează să fie modificat, condiționează stocarea de informații sau accesul la cele aflate în echipamentul terminal al unui abonat ori utilizator de îndeplinirea cumulativă a două cerințe.
Prima este ca persoana respectivă să își fi dat acordul. A doua cere ca, înainte de acord, aceasta să fi primit, conform art. 12 din Legea nr. 677/2001, informații clare și complete, formulate pe înțelesul ei și ușor de găsit, care să precizeze scopul în care sunt procesate informațiile stocate de abonat sau utilizator ori cele la care acesta are acces.
Dacă furnizorul le permite unor terți să stocheze sau să acceseze astfel de informații, informarea trebuie să cuprindă și scopul general în care terții le procesează.
Totodată, trebuie explicat cum poate abonatul sau utilizatorul să șteargă informațiile stocate ori să refuze accesul terților, folosind setările aplicației de navigare pe internet sau alte tehnologii similare.
Alineatul (51) adaugă că acordul poate fi exprimat și prin aceste setări sau tehnologii, atunci când prin intermediul lor se poate considera că abonatul ori utilizatorul și-a dat acordul.
Refuzul, greu de găsit în interfețe
Inițiatorii au arătat că aplicarea acestor prevederi este îngreunată frecvent de felul în care opțiunile sunt afișate în interfețele electronice prin care se cere acordul.
Dacă acceptarea integrală apare de obicei la vedere și se alege ușor, varianta de a continua fără operațiunile care cer acordul utilizatorului rămâne ascunsă, greu de folosit sau formulată neclar.
Autorii propunerii au subliniat că nu urmăresc să impună obligații excesive celor care fac astfel de operațiuni. Obiectivul lor este un standard minim, clar și previzibil, prin care o regulă deja existentă să fie aplicată unitar, iar abonatul sau utilizatorul să aibă o alegere reală, pe care să o exprime direct.
Libertate de implementare, cu o condiție
Potrivit inițiatorilor, proiectul nu stabilește o denumire unică pentru această opțiune și nici o soluție tehnică fixă, așa că implementarea poate fi făcută în moduri diferite.
Condiția este ca abonatul sau utilizatorul să găsească, încă de la primul nivel al interfeței, o opțiune reală și imediată prin care să refuze operațiunile ce necesită acordul său, în afara celor exceptate prin lege.
Informarea va include și retragerea acordului
Proiectul modifică litera b) a alineatului (5). Trimiterea la art. 12 din Legea nr. 677/2001 este înlocuită de o referire la „dispozițiile legale aplicabile în materia protecției datelor cu caracter personal”.
În plus, informațiile oferite înainte de acord vor trebui să precizeze, pe lângă scopul procesării, și „modalitatea de retragere a acordului”. Prevederile despre informarea privind terții rămân neschimbate.
Refuzul, pe același nivel cu acceptarea
După alineatul (51), proiectul introduce cinci alineate noi, de la (52) la (56). Primul dintre ele privește interfețele de tip banner, panou sau alte mecanisme similare, folosite pentru obținerea acordului.
Dacă o asemenea interfață oferă, la primul nivel, acceptarea integrală, ea trebuie să ofere tot acolo și o opțiune prin care abonatul sau utilizatorul să refuze direct operațiunile care necesită acordul, cu excepția celor prevăzute la alin. (6).
Conform aceleiași surse, opțiunea de refuz trebuie prezentată clar și nu poate fi făcută, fără justificare, mai greu accesibilă sau mai puțin vizibilă decât acceptarea integrală. Alineatul (53) cere ca setarea detaliată a preferințelor să fie afișată separat de cele două opțiuni de prim nivel, fără să poată ține locul opțiunii de refuz.
Trei practici interzise
Alineatul (54) enumeră procedeele prin care acordul nu mai poate fi obținut. Primul îl reprezintă căsuțele pre-bifate, comutatoarele activate implicit sau orice alte opțiuni preselectate pentru stocarea de informații ori accesarea celor stocate, în afara celor de la alin. (6).
Sunt interzise, de asemenea, formulările înșelătoare, echivoce sau care pot induce în eroare abonatul sau utilizatorul privind efectele acceptării, refuzului ori configurării opțiunilor. A treia interdicție vizează interfețele proiectate astfel încât refuzul să fie, fără justificare, mai greu de ales decât acceptarea integrală.
Retragerea acordului și obligația de a-l dovedi
Alineatul (55) îi garantează abonatului sau utilizatorului dreptul de a-și retrage acordul oricând, printr-un mecanism ușor de accesat, iar retragerea trebuie să fie „cel puțin la fel de simplă ca acordarea acestuia”.
Potrivit alineatului (56), cel care stochează informații sau le accesează pe baza acordului trebuie să poată dovedi atât existența acestuia, cât și momentul în care a fost dat, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
120 de zile pentru adaptare
Cei care stochează informații în echipamentul terminal al unui abonat ori utilizator sau accesează informațiile de acolo vor avea la dispoziție 120 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a se conforma noilor reguli, arată sursa citată.
Inițiatorii au descris și efectele pe care le așteaptă de la propunere, pentru fiecare dintre părțile vizate.
„Pentru utilizatori, propunerea creează o protecție mai clară și mai ușor de exercitat, prin asigurarea unei opțiuni reale la primul nivel al interfeței.
Pentru operatori, propunerea oferă un criteriu minim previzibil, reducând riscul unor interpretări neunitare, dar păstrând libertatea de implementare și de formulare, atât timp cât rezultatul este unul real și transparent.
Pentru autoritatea competentă, propunerea facilitează verificarea conformității prin raportare la criterii obiective și ușor de constatat în practică”, au mai afirmat inițiatorii.