173 de companii și instituții ar putea plăti mai mult pe energie. Ce preț le propune Getica 95 Com și până când pot accepta

Un furnizor cu prețuri fixate înainte de criză

La jumătatea anului, Getica 95 Com deținea o cotă de piață de 4,28%. Portofoliul companiei numără peste 250 de clienți, iar majoritatea contractelor de furnizare au prețuri ferme, cu o medie de aproximativ 590 lei/MWh, fără tariful de introducere în rețea, potrivit Profit.ro.

Aceste prețuri au fost calculate pornind de la costurile de achiziție de dinaintea lunii august 2026, când la Cernavodă s-a oprit și al doilea reactor.

Pe lângă Nuclearelectrica, și furnizorul Alive Capital a încetat complet livrările, invocând oprirea capacităților SNN, se precizează în documentul citat de Profit.ro. Între ianuarie și iulie 2026, Alive Capital asigura în medie 14.500 MWh pe lună, adică 9,55% din energia de care Getica avea nevoie lunar.

Temeiul legal al renegocierii

Oferta de modificare a prețurilor se sprijină pe o prevedere a Legii insolvenței: „Pe parcursul perioadei de observație, cu acordul cocontractanților, administratorul judiciar va putea să modifice clauzele contractelor încheiate de debitor, inclusiv contractele de credit, astfel încât acestea să asigure echivalența viitoarelor prestații”.

Energie cumpărată tot mai scump

Ca să-și poată alimenta în continuare clienții, compania a cumpărat energia lipsă de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), de pe Piața Intrazilnică și, în ultimele două luni, în bună parte de pe piața de echilibrare. Între timp, ieșirea capacității nucleare din sistem a împins prețurile rapid în sus.

Prețul mediu de pe PZU a urcat de la 644 lei/MWh în iunie 2026 la 793 lei/MWh în august și la 926 lei/MWh în septembrie, conform aceluiași document.

Costul mediu cu care Getica a cumpărat energia a ajuns la 819 lei/MWh în septembrie, iar pentru octombrie estimarea este de 914 lei/MWh.

Decontările din septembrie arată că aproximativ 29.600 MWh, circa 22% din energia livrată, au provenit din piața de echilibrare, la un cost mediu de circa 1.155 lei/MWh, iar alți aproximativ 20.700 MWh au fost achiziționați de pe Piața Intrazilnică, la circa 1.037 lei/MWh.

Cotațiile forward disponibile la momentul analizei indică 1.256 lei/MWh pentru noiembrie 2026 și 1.199 lei/MWh pentru decembrie, între 1.143 și 1.199 lei/MWh pentru primul trimestru din 2027 și 819 lei/MWh pentru restul anului 2027.

„Furnizarea în continuare a energiei electrice la prețurile ferme contractate se realizează sub costul de achiziție”, se precizează în document.

Banii asociatului unic s-au terminat

Până la deschiderea procedurii de insolvență, compania a acoperit singură costurile suplimentare apărute după oprirea livrărilor SNN, cu bani împrumutați de la asociatul unic, Viorel Tudose, în valoare de aproximativ 111,5 milioane de lei, pentru ca furnizarea către clienți să nu fie întreruptă. Creanțele asociatului din aceste împrumuturi sunt subordonate, potrivit art. 161 pct. 10 lit. a) din Legea nr. 85/2014, așa că povara nu a ajuns la creditori, arată documentul.

„Aceste resurse s-au epuizat, iar debitoarea nu mai dispune de lichiditățile necesare pentru a continua achiziția energiei în aceste condiții”, se mai arată în document.
Pierderi de peste 165 de milioane de lei

Dacă centrala de la Cernavodă repornește la mijlocul lui noiembrie, contractele celor 173 de clienți cărora li se propune un preț nou ar aduce companiei pierderi de 165,7 milioane de lei, estimează Getica. În cazul în care repornirea se amână până la 1 decembrie, numărul contractelor în pierdere ar urca la 182, iar minusul, la 175,6 milioane de lei.

„Pierderea este concentrată”, arată administratorul judiciar: jumătate din pierderea totală provine de la primii 7 clienți, iar 80% de la primii 22.

Conform evaluării preliminare, aproximativ 106,1 milioane de lei din pierdere țin de contractele cu entități din sectorul public, adică operatori regionali de apă, autorități și societăți cu capital de stat.

Clienții privați generează, la rândul lor, aproximativ 59,6 milioane de lei.

Riscul ca firma să nu mai poată cumpăra energie

Administratorul judiciar susține că păstrarea contractelor nu ar produce doar pierderi, ci ar bloca și finanțarea curentă a achizițiilor de energie. Energia neacoperită prin contracte bilaterale se cumpără de pe PZU, Piața Intrazilnică și piața de echilibrare, unde plățile se fac la termene scurte și cer garanții financiare.

Banii de la clienți intră însă abia după facturarea lunară, la termenele din contracte, deci cu o întârziere de cel puțin una-două luni.

Presiunea va crește de la 1 ianuarie 2027, când expiră contractele de achiziție cu CE Oltenia, Hidroelectrica și Alive Capital, iar o parte mult mai mare din energie va trebui cumpărată din piață, potrivit documentului. Chiar și cu toate facturile încasate integral și la timp, veniturile ar acoperi numai circa 64% din plățile pentru energie din acea perioadă, iar restul, împreună cu decalajul dintre plăți și încasări, ar trebui finanțat în avans.

Compania nu are aceste lichidități: banii folosiți înainte de insolvență pentru costurile suplimentare s-au terminat, iar pe durata procedurii accesul la finanțare externă și la credit comercial de la vânzătorii de energie este practic inexistent, se precizează în document.

Fără bani disponibili, Getica nu ar mai putea cumpăra energia necesară clienților, iar golul ar fi acoperit din piața de echilibrare, la prețuri și mai mari, ceea ce ar adânci pierderile.

Neplata obligațiilor curente ar expune compania riscului de a intra în faliment (art. 75 alin. (4) din Legea nr. 85/2014), dar și riscului ca Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să îi retragă licența de furnizare, caz în care întregul portofoliu de clienți ar fi preluat de furnizorii de ultimă instanță.

„Măsura nu urmărește așadar doar limitarea pierderii, ci păstrarea capacității debitoarei de a plăti energia pe care o furnizează și, prin aceasta, a continuității activității și a valorii portofoliului de clienți”, arată administratorul judiciar.

O singură regulă pentru toți clienții noncasnici

Administratorul judiciar a stabilit o regulă unică, aplicată la fel tuturor clienților noncasnici, fără a ține cont de mărimea pierderii, de natura publică sau privată a clientului ori de momentul în care s-a negociat prețul actual. Contractele celor 46 de clienți care au un rezultat net pozitiv sau un preț indexat la costul de achiziție rămân neschimbate.

Pentru ceilalți 173 de clienți, cu preț ferm și rezultat net negativ, se propune trecerea la un preț variabil, calculat după aceeași formulă pentru toți: prețul mediu de achiziție al companiei din luna de consum, inclusiv energia luată de pe piața de echilibrare, la care se adaugă tariful de introducere a energiei în rețea (TG) și o componentă de furnizare de 15 lei/MWh.

Termenele ofertei

Notificările și ofertele sunt comunicate pe 26 octombrie 2026, iar clienții au la dispoziție 14 zile, până pe 9 noiembrie 2026 inclusiv, pentru a le accepta. Pentru cei care acceptă, noul preț se aplică de la 10 noiembrie 2026, după expirarea celor 14 zile. Restul clauzelor (obiect, durată, locuri de consum, facturare, plată) nu se modifică, arată sursa citată.

Ce se întâmplă cu cei care refuză

Contractele clienților care nu acceptă oferta în termen sunt denunțate în baza art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Denunțarea, condiționată de neacceptarea ofertei, este anunțată prin aceeași notificare din 26 octombrie 2026, în termenul de 3 luni de la deschiderea procedurii, și produce efecte pe 18 noiembrie 2026, la cel puțin 5 zile lucrătoare după expirarea ofertei.

Notificarea precizează explicit data încetării și ajunge la clienți cu cel puțin 15 zile înainte, iar operatorii de distribuție vor fi informați conform art. 18 alin. (9) din Regulamentul aprobat prin Ordinul ANRE nr. 5/2023.

Și contractele de vânzare pe piața angro, denunțate

Getica are în derulare și trei contracte prin care vinde energie în bandă unor participanți la piața angro, toate cu livrare între 1 iulie și 31 decembrie 2026. Două dintre ele au fost încheiate pe Piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB-LE-flex), administrată de OPCOM SA, iar al treilea contract privește o cantitate totală de aproximativ 8.000 MWh pe lună, la prețuri de circa 650-656 lei/MWh.

Energia pentru aceste contracte trebuie cumpărată acum din piață, la peste 1.200 lei/MWh, iar păstrarea lor ar produce pierderi de aproximativ 10,3 milioane de lei doar în noiembrie și decembrie 2026.

Procedura aprobată pentru PCCB-LE-flex impune contractelor o structură fixă, care nu permite modificarea prețului nici dacă părțile sunt de acord (pct. 7.2.3-7.2.4), așa că adaptarea prevăzută de art. 123 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 nu se poate aplica.

Potrivit administratorului judiciar, clauza care interzice denunțarea unilaterală, preluată din reglementarea secundară a pieței, nu poate anula dreptul pe care i-l conferă art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, normă de lege specială, de ordine publică.

Prin urmare, administratorul judiciar provizoriu invocă aplicarea art. 123 alin. (1).

Același preț pentru toți și timp pentru un nou furnizor

Administratorul judiciar insistă, la final, asupra egalității de tratament și asupra continuității alimentării cu energie.

„Tratament egal. Prețul propus este același pentru toți clienții, pentru aceeași lună de consum, și reflectă exclusiv costul real al energiei, la care se adaugă componenta de furnizare de 15 lei/MWh, care acoperă costurile specifice activității de furnizare, iar orice scădere a costurilor de achiziție se reflectă integral în favoarea clienților.

Contractele ale căror prețuri au fost renegociate anterior deschiderii procedurii sunt tratate după aceeași regulă.

Continuitatea alimentării. Clienții care nu acceptă oferta au la dispoziție, între comunicarea notificării și data încetării contractului, un termen de aproximativ patru săptămâni (cel puțin 18 zile lucrătoare) pentru încheierea unui contract cu un alt furnizor. Notificarea cuprinde informațiile necesare pentru adresarea către furnizorii de ultimă instanță desemnați de ANRE”, se mai arată în document.

Citește și: Raportul Corpului de control al premierului: Nucleaerelectrica scoasă de sub protecția legii. Teren de 16 ori mai scump plătit din banii companiei