Nosatîi la București. Apărarea Republicii Moldova, miză strategică pentru România

Vizita lui Anatolie Nosatîi la București, programată pentru 2 noiembrie, trebuie înțeleasă drept un pas necesar pentru securitatea ambelor state. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat cât de repede amenințările militare, economice și informaționale depășesc frontierele. România și Republica Moldova au nevoie de proiecte comune care să transforme solidaritatea politică în mijloace de protecție.

Potrivit surselor oficiale, la București urmează să fie semnat un acord de cooperare militară care să faciliteze participarea Chișinăului la achiziții comune prin mecanismul SAFE. O prioritate anunțată este cumpărarea, împreună cu Armata Română, a unor camioane militare Iveco Defence Vehicles, destinate înlocuirii tehnicii sovietice îmbătrânite.

Logistica este o componentă esențială a capacității de apărare. Militarii trebuie transportați, echipamentele trebuie deplasate, iar unitățile trebuie aprovizionate inclusiv în situații de criză. Vehiculele fiabile sporesc mobilitatea, siguranța personalului și capacitatea de intervenție.

SAFE oferă împrumuturi statelor membre ale Uniunii Europene și permite participarea unor parteneri, inclusiv Republica Moldova, la achiziții comune. România poate ajuta Chișinăul să valorifice această deschidere, prin coordonarea necesarului și reunirea comenzilor. Pentru o armată cu resurse limitate, asocierea cu un cumpărător mai mare poate însemna condiții comerciale mai bune, instruire compatibilă și soluții logistice care să reducă dificultățile exploatării echipamentelor pe termen lung.

Necesitate strategică

România contribuie prin instruirea militarilor, expertiză tehnică, cooperare industrială și sprijin pentru accesarea mecanismelor europene. Programele de formare și modernizarea Armatei Naționale fac deja parte din relația bilaterală.

Reciprocitatea are o semnificație mai largă. O Republică Moldova capabilă să identifice amenințări și să protejeze infrastructura reduce vulnerabilitățile din vecinătatea României. Chișinăul aduce experiența acumulată în confruntarea cu interferențele rusești, rețelele de influență și tentativele de destabilizare. Această experiență sprijină evaluările și măsurile preventive ale instituțiilor românești.

Cooperarea trebuie extinsă în domeniul schimbului de informații, al securității cibernetice și al protecției infrastructurii critice. Interconexiunile energetice, podurile, comunicațiile și punctele de frontieră cer evaluări coordonate și proceduri de intervenție. Un atac asupra unui sistem important poate produce efecte economice și sociale pe ambele maluri ale Prutului.

Apărarea împotriva dronelor este o prioritate. Bucureștiul și Chișinăul discută deja programe comune în acest domeniu. Detectarea, avertizarea și accesul la tehnologii adecvate trebuie dezvoltate împreună cu instruirea operatorilor. Cooperarea cu Ucraina va completa acest efort prin experiența utilizării și combaterii dronelor în război, pentru adaptarea soluțiilor la amenințările reale și la resursele disponibile.

De la acord la capacități reale

Valoarea vizitei poate fi măsurată prin aplicarea documentelor semnate. Sunt necesare responsabilități clare, un calendar pentru achiziții și pregătirea personalului, precum și explicații privind finanțarea. Cetățenii trebuie să poată înțelege ce se cumpără, ce vulnerabilitate este redusă și cum sunt cheltuiți banii publici.

Chișinăul are nevoie să trateze apărarea ca pe o obligație a statului. Neutralitatea nu înlocuiește capacitatea de a identifica și contracara o amenințare. Folosirea ei pentru justificarea subfinanțării, folosită de forțele politice pro-ruse, lasă cetățenii expuși și prelungește dependența de improvizații.

Bucureștiul trebuie să susțină proiecte care dezvoltă instituții moldovenești capabile să funcționeze și să întrețină echipamentele primite sau cumpărate. Cooperarea industrială, pregătirea specialiștilor și planificarea comună pot construi această capacitate durabilă.

Vizita lui Nosatîi oferă ocazia de a fixa obiective verificabile pentru următorii ani. Actele semnate pot reprezenta începutul unui program mai amplu, care să lege mobilitatea militară de protecția spațiului aerian și de reziliența instituțională. România are un interes strategic direct în reușita acestui proces. O Republică Moldova mai sigură contribuie la protejarea cetățenilor, a investițiilor și a stabilității întregului flanc pontic și estic.