Poți primi pensie din România și cu mai puțin 15 ani lucrați în țară. Cum se adună anii din străinătate

Țările acoperite de regulile europene

În cazul României, vârstele de pensionare, stagiul complet și cel minim de cotizare, precum și formula de calcul sunt cele prevăzute de Legea nr. 360/2023.

Între statele membre ale UE, mecanismul funcționează din 1 mai 2010, pe baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009. Pentru Elveția, data funcționează de la 1 aprilie 2012, iar pentru Islanda, Norvegia și Liechtenstein, de la 1 iunie 2012.

Pe lângă regulamentele europene, metodologia CNPP se referă și la Acordul Comercial și de Cooperare încheiat de UE cu Regatul Unit, precum și la acordurile bilaterale de securitate socială la care România este parte. Cele bilaterale, de pildă acordul cu SUA, au însă propriile reguli.

Perioadele se cumulează, contribuțiile nu se mută

Pentru a putea ieși la pensie, perioadele de asigurare din România se cumulează cu cele din alte state membre, confirmate de instituțiile de acolo, până la atingerea stagiului cerut de legea română. Cine are în țară mai puțin decât stagiul minim de 15 ani îl poate astfel completa cu anii lucrați în străinătate.

Cumularea perioadelor nu presupune și mutarea contribuțiilor dintr-un stat în altul. Fiecare instituție achită doar partea care îi revine, iar drepturile se stabilesc în funcție de durata perioadelor realizate în fiecare stat.

Anii din străinătate sunt luați în calcul în România în forma confirmată de statul în care au fost realizați, în limitele stabilite de Legea nr. 360/2023.

Două calcule, cu acordarea variantei mai bune

Atunci când condițiile de pensionare sunt îndeplinite numai pe baza stagiului din România, casa teritorială de pensii calculează pensia în două variante.

Prima, pensia comunitară națională, ia în considerare doar perioadele lucrate în țară, iar a doua, pensia comunitară pro-rata, include perioadele din toate statele implicate. După comparația celor două sume, se acordă cea mai avantajoasă.

Dacă stagiul din România nu ajunge, singur, pentru îndeplinirea condițiilor, casa de pensii renunță la dublul calcul și stabilește exclusiv pensia pro-rata.

Punctul de plecare

Calculul pro-rata pornește de la o pensie teoretică, cea pe care persoana ar fi primit-o dacă întreaga carieră, din toate statele, s-ar fi desfășurat în România.

Stagiul din țară se evaluează după regulile Legii nr. 360/2023, însă la stabilirea punctajului nu intră veniturile pe care s-au plătit contribuții în alte state.

În schimb, fiecare an de asigurare realizat în alt stat membru este creditat cu un număr de puncte egal cu media aritmetică a punctajelor anuale obținute de persoană în România.

La calculul acestei medii nu se iau în considerare punctele de stabilitate, majorarea punctajelor lunare, punctajul pentru Fondul pentru pensia suplimentară și nici punctajul pentru stagiul potențial de la pensia de invaliditate.

Numărul total de puncte al pensiei teoretice rezultă din adunarea punctelor din România cu cele creditate pentru anii din străinătate.

Suma care revine sistemului românesc

Pentru a afla pensia efectivă, totalul de puncte al pensiei teoretice se înmulțește cu raportul dintre stagiul din România și suma perioadelor de asigurare din toate statele, inclusiv România. Punctajul obținut se înmulțește apoi cu valoarea punctului de referință.

Din acest raport se scot, atât de la numărător, cât și de la numitor, perioadele realizate în România în sisteme de pensii care nu sunt integrate sistemului public. Ele servesc numai la dobândirea dreptului la pensie, plata revine sistemelor în care au fost realizate, conform aceleiași surse.

Exemplu

De exemplu, dacă persoană are 20 de ani lucrați în Italia și 10 ani de stagiu în România, pentru care a acumulat în total 9 puncte, adică în medie 0,9 puncte pe an. Doar cu cei 10 ani din țară, nu ar avea dreptul la o pensie națională în România.

La calculul pensiei teoretice, fiecare dintre cei 20 de ani din Italia primește câte 0,9 puncte, în total 18 puncte, iar suma ajunge la 27 de puncte.

Pentru partea românească se aplică formula 27×10/30, din care rezultă 9 puncte, înmulțite cu valoarea punctului de referință în vigoare. Fără cumularea perioadelor, cei 10 ani lucrați în România nu ar fi adus nicio pensie din sistemul românesc.

Ce se întâmplă cu un stagiu sub un an

Un stat nu are obligația de a plăti pensie pentru perioade de asigurare mai scurte de un an dacă acestea, fără alte perioade adăugate, nu dau dreptul la pensie potrivit propriei legislații.
Celelalte state implicate le includ totuși la calculul pensiei teoretice, dar nu și la stabilirea părții plătite de fiecare stat.

În situația în care această regulă ar scuti de plată toate statele implicate, pensia se acordă numai după legislația ultimului stat ale cărui condiții sunt îndeplinite, ca și cum întreaga perioadă ar fi fost realizată acolo.

Pensii care încep la date diferite

Dreptul la pensie se verifică prin raportare la toate legislațiile aplicabile, mai puțin cele ale căror condiții de vârstă nu sunt încă îndeplinite sau pentru care persoana a solicitat explicit amânarea.
Din acest motiv, pensiile pot fi acordate de la date diferite, iar fiecare stat emite propria decizie.

Pentru astfel de cazuri, metodologia CNPP impune un calcul diferit. Casa de pensii stabilește pensia națională, apoi o pensie proporțională, care include perioadele din statele ale căror condiții sunt îndeplinite și o a doua pensie calculată proporțional, cu toate perioadele, inclusiv cele din statele unde condițiile nu sunt încă îndeplinite.

Se acordă suma cea mai avantajoasă, iar dacă pensia națională nu poate fi stabilită, rămân de comparat doar cele două variante de calcul în funcție de anii lucrați în fiecare stat. Când dreptul se deschide și în celălalt stat, pensia se recalculează, dacă perioadele de acolo nu au fost deja luate în calcul.

Cererea, depusă într-un singur stat

Solicitarea de pensie se face la instituția din statul în care persoana are reședința sau, dacă aceasta nu a lucrat niciodată acolo, la instituția ultimului stat a cărui legislație i s-a aplicat.

Cererea depusă o singură dată produce efecte pentru toate instituțiile ale căror legislații i s-au aplicat persoanei, iar instituția care o înregistrează trimite dosarul către celelalte state. După ce primește toate deciziile, aceasta îi transmite solicitantului un rezumat al lor, prin documentul portabil P1.

Plata provizorie și revizuirea pensiilor aflate în plată

Persoanele care au deja dreptul la o pensie nu sunt nevoite să aștepte răspunsul tuturor statelor. Dacă instituția constată dreptul la pensie națională, o plătește fără întârziere, cu titlu provizoriu, în cazul în care suma poate fi modificată de restul procedurii.

Atunci când pensia națională nu se poate acorda, dar datele existente arată limpede dreptul la pensia proporțională cu stagiul din fiecare stat se stabilește o pensie provizorie, cu condiția să existe suficiente dovezi confirmate de celelalte state.

Cei care sunt deja pensionari în România și au lucrat legal și într-un alt stat membru pot solicita revizuirea drepturilor, astfel încât să le fie luate în calcul și perioadele din străinătate.

Ce ar schimba proiectul B549/2026

Distinct de regulile aplicabile în prezent, propunerea legislativă B549/2026, care modifică Legea nr. 360/2023, este în dezbatere și nu produce încă efecte.

Potrivit proiectului, atunci când documentele din dosar permit stabilirea dreptului, s-ar emite o decizie provizorie de admitere, cu plata pensiei, iar după sosirea tuturor actelor din străinătate pensia s-ar recalcula.

Pentru decizia definitivă, proiectul fixează un termen de 45 de zile de la primirea tuturor informațiilor din străinătate, care ar putea fi prelungit cu încă 30 de zile.

Inițiatorii invocă raportul special al Avocatului Poporului din 2025, care a constatat o practică neunitară: o parte dintre casele teritoriale emit decizii provizorii, în timp ce altele așteaptă toate informațiile despre perioadele lucrate peste hotare.

Propunerea a primit aviz favorabil, cu observații, de la Consiliul Economic și Social și este în consultare publică la Senat până pe 6 noiembrie.