Copacul căzut pe mașină nu e acoperit de RCA. Cine plătește reparația și în ce termen ceri banii

Primele ore: constatarea la poliție

Codul rutier tratează avarierea unei mașini parcate distinct de un accident de circulație. Proprietarul, deținătorul mandatat sau șoferul unui vehicul avariat în alte împrejurări decât un accident de circulație are obligația de a se prezenta la poliție în termen de 24 de ore, potrivit OUG nr.195/2002.

Obligația nu se aplică dacă mașina are o asigurare facultativă în baza căreia proprietarul poate fi despăgubit, conform art. 80. Reparația se face, în ambele situații, pe baza documentului de constatare emis de poliție sau, după caz, de asigurător.

Fotografiile cu mașina, cu arborele și cu locul incidentului, făcute înainte ca acesta să fie îndepărtat, pot deveni probe esențiale. Procesul-verbal, imaginile, devizul de reparații și celelalte dovezi ale pagubei trebuie păstrate, pentru că vor fi cerute la solicitarea despăgubirilor.

Cine se ocupă de arborele căzut

Când copacul blochează drumul sau pune în pericol oamenii, intervenția se cere prin 112. În practică, degajarea arborilor căzuți peste mașini este făcută de pompierii ISU, cu sprijinul Poliției Locale și al serviciului public local, care asigură zona și îndepărtează resturile.

Responsabilitatea pentru arbore rămâne însă a celui care îl administrează. Spațiile verzi proprietate publică sunt administrate de autoritățile administrației publice locale și de alte organe împuternicite în acest scop, iar cele de pe terenuri private, de proprietarii lor, conform Legii nr. 24/2007.

Aceeași lege îi obligă pe proprietari și administratori să întrețină arborii și să ia măsuri de siguranță față de „ruperile și desprinderile arborilor și elementelor acestora”, provocate de îmbătrânire sau de o stare fitosanitară precară.

RCA-ul nu plătește, CASCO-ul poate plăti

Polița RCA despăgubește doar terții păgubiți dintr-un accident produs din vina asiguratului, nu și reparațiile propriei mașini avariate de un copac. O poliță CASCO poate acoperi asemenea pagube, cu condiția ca riscul să fie inclus în contract, așa că merită verificate acoperirea pentru căderea de arbori și fenomene meteo, excluderile și franșiza.

Dreptul la acțiune întemeiat pe un contract de asigurare se prescrie în doi ani, potrivit Codul civil.

Arborele de pe domeniul public: cine răspunde

Potrivit Codului civil, „oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa”, se arată la art. 1376 din Codul civil.

Pentru un copac de pe trotuar, din parc sau de pe marginea străzii, cererea se adresează primăriei sau instituției care administrează spațiul respectiv.

Apartenența arborelui la domeniul public nu înseamnă însă plata automată a reparației: trebuie stabilit cine avea paza juridică, legătura dintre căderea copacului și pagubă și dacă există vreo cauză care înlătură răspunderea.

Arborele de pe un teren privat

Când copacul aparține unei persoane fizice, unei firme sau unei asociații de proprietari, regula rămâne aceeași, doar că răspunde proprietarul terenului, care are obligația de a administra și de a finanța întreținerea spațiului verde propriu. Despăgubirea se cere celui care avea paza juridică a arborelui, iar dacă nu se ajunge la o înțelegere, proprietarul mașinii se poate adresa instanței.
Furtuna nu înseamnă automat forță majoră

Răspunderea pentru lucruri nu există atunci când paguba se datorează exclusiv faptei victimei, faptei unui terț ori unui caz de forță majoră, conform art. 1380 din Codul civil.
Legea definește forța majoră drept „orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”, ceea ce înseamnă că nu orice vânt puternic se încadrează în această categorie.

Starea arborelui cântărește mult în analiza fiecărui caz. Dacă acesta era deja uscat, deteriorat sau reprezenta un pericol cunoscut, aceste împrejurări pot conta la stabilirea răspunderii, iar sesizările făcute anterior la primărie despre un copac periculos pot deveni probe utile.

Cererea amiabilă

Primul demers este o cerere scrisă către administratorul arborelui, însoțită de fotografii cu mașina și cu locul incidentului, de devizul de reparație și de documentul de constatare.
Dacă cererea este respinsă sau rămâne fără răspuns, despăgubirea se poate obține printr-o acțiune în instanță.

Termenul general de prescripție este de trei ani și curge de la data la care păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și persoana care răspunde de ea.

București: șase sectoare, șase proceduri

În Capitală, modul de despăgubire depinde de sectorul în care a căzut copacul.

În Sectorul 2, procedura administrativă este stabilită prin Hotărârea Consiliului Local nr. 336/2025.

Mașina trebuie să fi avut RCA și ITP valabile și să fi fost parcată sau să fi circulat regulamentar pe raza sectorului, evenimentul se declară la Poliția Locală, Brigada Rutieră sau ISU în cel mult 48 de ore, iar cererea de despăgubire se depune în maximum 72 de ore de la producerea pagubei.

Dosarul cuprinde cererea-tip, actul de identitate, certificatul de înmatriculare, polița RCA, dovada ITP, documentul constatator însoțit de fotografii și un deviz de la un service autorizat RAR. Despăgubirea se acordă, în linii mari, în cel mult 60 de zile.

În Sectorul 4, dosarul se depune la registratură în 15 zile de la incident și trebuie să conțină, printre altele, RCA și ITP valabile, o declarație că proprietarul nu are CASCO sau că renunță la folosirea poliței, procesul-verbal al Poliției Locale și un deviz de la un service autorizat, iar cererea este analizată de o comisie.

Despăgubirea se acordă tot direct, pe baza unui dosar depus în 15 zile, după constatarea făcută de Poliția Locală sau de Poliția Rutieră.

În sectoarele 1, 3 și 6, despăgubirea se obține, în prezent, doar în instanță. Primăria Sectorului 1 a anunțat că lucrează la un regulament pentru acordarea directă a despăgubirilor, care urmează să fie pus în dezbatere publică.