Pensia ar putea fi plătită fără toate actele din străinătate. Cine ar putea primi pensia provizorie

Unde se blochează acum dosarele

Casa teritorială admite sau respinge cererea de pensionare în 45 de zile de la înregistrarea ei, potrivit Legii 360/2023. Termenul se poate prelungi însă cu încă 30 de zile atunci când solicitantul are calitatea de asigurat în luna cererii sau când sunt necesare documente ori operațiuni suplimentare, conform art. 93.

Atunci când solicitantul a lucrat și în alte țări, soluționarea dosarului depinde și de răspunsurile instituțiilor străine, iar durata acestui schimb de informații nu se află doar sub controlul casei de pensii din România, se arată în expunerea de motive.

Legea are o prevedere specială doar pentru cererile depuse de persoanele care locuiesc permanent în străinătate, prin instituția de asigurări sociale din statul de reședință.

Pentru cei care locuiesc în România, dar au lucrat și în alte state, legea nu stabilește expres în cât timp trebuie emisă decizia după sosirea tuturor documentelor din străinătate, arată inițiatorii.

Decizia provizorie: plata pornește de la actele aflate deja la dosar

Raportul special al Avocatului Poporului din 2025 privind valorificarea dreptului la pensie de către cetățenii români care muncesc în străinătate a constatat o practică neunitară.

Unele case teritoriale emit decizii provizorii. Altele consideră că o asemenea decizie nu poate fi dată până la primirea tuturor informațiilor despre perioadele lucrate în afara țării, mai arată inițiatorii.

Astfel, persoane aflate în situații comparabile sunt tratate diferit, în funcție de casa de pensii la care au depus dosarul. Întârzierea unei singure instituții străine poate amâna plata pensiei chiar și atunci când dreptul ar putea fi stabilit din documentele existente.

Proiectul introduce în art. 93 un alineat nou pentru solicitanții care au realizat perioade de asigurare în două sau mai multe state.

Astfel, dacă documentele de la dosar permit stabilirea dreptului, casa teritorială ar emite o decizie provizorie de admitere și dispune plata drepturilor la pensie astfel. După primirea tuturor documentelor justificative, drepturile se recalculează și se emite decizia.

Potrivit inițiatorilor, măsura nu creează pensii noi și nu schimbă condițiile de acordare. Ea face posibil ca plata să se facă mai devreme. Valorificarea ulterioară a tuturor perioadelor lucrate în străinătate rămâne obligatorie, se mai arată în expunerea de motive.

Noile reguli s-ar aplica tuturor cererilor formulate în baza instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, nu doar celor care privesc state din Uniunea Europeană, precizează inițiatorii.

Ce prevăd deja regulile europene

Plata provizorie este deja prevăzută de regulile europene. Situația vizată este cea în care instituția competentă nu are toate informațiile despre activitatea persoanei într-un alt stat membru, dar poate calcula prestația din datele disponibile.

În această situație, prestația poate fi acordată cu titlu provizoriu și se recalculează după sosirea dovezilor, conform Regulamentului (CE) nr. 987/2009.

Același regulament prevede plata fără întârziere a prestației autonome, din momentul în care instituția constată existența dreptului în timpul examinării. Inițiatorii invocă aceste prevederi și urmăresc astfel să creeze și în România cadrul procedural pentru aplicarea lor unitară.

45 de zile, calculate de la sosirea ultimului document din străinătate

Proiectul stabilește un termen separat pentru cererile la care trebuie valorificate perioade realizate în alte state.

Decizia de admitere sau de respingere s-ar emite în 45 de zile de la data la care casa teritorială primește toate informațiile și documentele necesare. Este vorba despre actele solicitate instituțiilor din statul sau statele indicate de solicitant în cererea de pensionare.

Termenul nu ar mai curge de la depunerea cererii, ca în regula generală, ci de la completarea dosarului cu actele din străinătate.

Regula ar acoperi și persoanele care locuiesc în România, dar au lucrat în alte state. Potrivit inițiatorilor, aceste persoane nu intră în prezent sub prevederea specială pentru cei stabiliți în străinătate.

O procedură unică pentru revenirile trimise în străinătate

Raportul Avocatului Poporului a mai constatat că nu există o procedură comună tuturor caselor teritoriale pentru obținerea documentelor din străinătate. Unele case trimit mai multe reveniri instituțiilor omoloage, altele una singură. Corespondența este gestionată diferit de la o structură teritorială la alta.

Raportul a propus ca președintele CNPP să emită un ordin care să reglementeze această procedură la nivel național, potrivit expunerii de motive.

Proiectul adaugă printre atribuțiile CNPP elaborarea unor proceduri care să stabilească termenele și periodicitatea reiterării solicitărilor adresate instituțiilor din alte state (art. 123).

Casele teritoriale ar trebui astfel să reia solicitările, la termenele și cu frecvența stabilite, până la primirea informațiilor și documentelor necesare (art. 124). Ordinul președintelui CNPP privind procedura ar urma să fie emis în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Stadiul proiectului

Deputata Ramona Lovin (AUR), inițiatoarea proiectului, a declarat că procedura actuală îi lasă pe unii români „luni sau chiar ani fără pensie, fără venituri”.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea, cu două observații. Prima este legată de termenul de 45 de zile, care ar trebui corelat cu perioada de șase luni deja prevăzută de lege pentru obținerea informațiilor din străinătate, iar a doua arată că posibilitatea prelungirii cu 30 de zile este considerată nejustificată, iar CES recomandă eliminarea ei, conform avizului CES.:

Propunerea se află în consultare publică la Senat până pe 6 noiembrie, iar până la adoptarea și intrarea în vigoare a unei legi, dosarele se soluționează după regulile actuale.

Citește și: Pensiile în România. Mitul care îi păcălește pe mulți