' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Daniel Dăianu susține că economia României se prăbușește din cauza greșelilor comise de politicieni. Acesta critică lipsa de educație financiară a politicienilor.
„Consolidarea fiscală a făcut creșterea negativă în acest an în România. Când comprimi atât de mult cererea, chiar dacă majorezi investițiile publice, o economie stagnantă sau o creștere negativă sunt inevitabile (…) Nu mai există loc pentru creșteri suplimentare ale cotelor de taxare, iar oamenii sunt foarte nervoși. Deficitul a sărit în 2024 cu aproape 3% din PIB din cauza miopiei și a idioțeniei unora dintre politicienii noștri. E de necrezut”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal, citat de HotNews.
Daniel Dăianu, critici la adresa politicienilor
Președintele Consiliului Fiscal susține că politicienii invocă lipsa de educație financiară a cetățenilor. În realitate, aceste carențe sunt, în opinia sa, ale oamenilor politici.
„Și eu am spus: stimați politicieni, mulți dintre voi sunteți analfabeți. Trebuie să știți mai multe despre finanțe, despre rigoarea fiscală, pentru că marile deficite nu au fost create de cetățenii obișnuiți. Politicile nu le fac toți cetățenii într-o arenă mare. Voi le faceți”, a mai adăugat Daniel Dăianu, potrivit sursei citate.
Raport al Consiliului Fiscal
Într-o analiză prezentată Ministerului Finanțelor, Consiliul Fiscal arată că bugetul are șansele de a atinge anul acesta o țintă cash de 6,25%, prognosticul oficial al Guvernului fiind de 6,2% din PIB.
„Sume vehiculate în dezbaterea publică și ce pot fi numite generic „întârzieri de plată” pot intra în câteva categorii: eventuale întârzieri în achitarea unor facturi din ceea ce era prevăzut în buget pentru programul Anghel Saligny (deci, nu proiecte care nu au avut prevăzută finanțare prin buget); eventuale rambursări la plata TVA; nevoi ale unor ministere ce au survenit în execuția bugetară (…) obligații ce apar în mod intempestiv și care apasă bugetul public (cum este suma câștigată de magistrați în instanță); și, nu în cele din urmă, caracteristica anului 2026, care a suprapus realizarea unor proiecte din PNRR în acest an, ceea ce a pus presiune pe bugetul public pentru a se asigura cofinanțări”, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
Criza politică pe care a traversat-o România întârzie însă rectificarea bugetară. Mai mult, ea a creat incertitudine și a afectat economia, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
