Pe lângă greaua moştenire pe care i-au lăsat-o guvernele PDL, Eugen Nicolăescu trebuie să rezolve şi problemele rămase tocmai din primul său mandat. Nota de plată pentru facturile neachitate de Nicolăescu Întâiul a sosit pe adresa Ministerului Sănătăţii zilele acestea. În afară de facturile pentru studiile de fezabilitate realizate pentru renovarea a 15 spitale judeţene, ministerul condus de Nicolăescu al II-lea trebuie să plătească şi penalităţi. Valoarea totală a datoriilor este de 18,4 milioane de lei. Din cele 15 spitale pentru care s-au întocmit studii de fezabilitate, doar nouă au fost reabilitate.
În primul său mandat, cel din perioada 2005-2008, Eugen Nicolăescu a comandat studii de fezabilitate şi pentru construirea a 28 de spitale de urgenţă: 20 judeţene şi alte opt regionale. Niciun spital nu a fost construit, dar Ministerul Sănătăţii a plătit studiile de fezabilitate în valoare de aproximativ 43 de milioane de lei.
Din cauză că nu şi-au primit banii, constructorii au abandonat la jumătate lucrările de modernizare a 21 de maternităţi. Ministerul Sănătăţii nu a ajuns la un acord cu Ministerul de Finanţe pentru a plăti contribuţia la proiectul finanţat de Banca Europeană de Investiţii, iar din această cauză fondurile alocate de BEI sunt blocate. Întrebat despre această situaţie, omul care a umplut ministerul cu studii de fezabilitate habar nu avea că 21 de maternităţi sunt modernizate cu banii Băncii Europene de Investiţii. Ministrul PNL al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a spus că, de fapt, cele 21 de maternităţi sunt 63, că lucrările n-au început, ci trebuie să înceapă, dar numai la 20 de maternităţi şi că banca finanţatoare nu este BEI, ci Banca Mondială.
Victor Ponta şi Crin Antonescu vorbesc pe două voci despre rescrierea unor paragrafe din protocolul USL. Însă niciunul dintre cei doi lideri ai alianţei social-liberale nu a spus că protocolul în baza căruia se guvernează această ţară trebuie să prevadă o serie de cerinţe pentru activiştii de partid care vor funcţii. Probabil că domnii Ponta şi Antonescu au comandat un studiu, iar rezultatele acestuia au arătat că nu este nevoie ca un ministru să fie competent, realist, atent cu banul public şi de bună credinţă, ci este suficient ca acesta să aibă o relaţie apropiată cu şeful de partid.