Preşedintele egiptean Mohamed Morsi a ratificat constituţia de sorginte islamistă a ţării, aprobată după un referendum contestat de opoziţia laica şi liberală, care a întrunit o prezenţă la urne de sub 33%. Dintre cei prezenţi, 63,8% au aprobat constituţia. Este departe de plebiscitul visat de islamişti.
Acum, ţara se pegăteşte pentru deciziile justiţiei, în urma plângerilor depuse de opoziţie cu privire la desfăşurarea scrutinului. Dacă acestea nu vor schimba nimic, urmează alegerile legislative preconizate pentru luna februarie. Ţara este paralizată politic şi economic de mai bine de un an, iar retragerile de numerar din conturi au crescut îngrijorător. Acum este interzisă părăsirea sau intrarea în Egipt cu sume care depăşesc 10.000 de dolari.
Pe străzile capitalei Cairo, tabăra laicilor şi a liberalilor strigă “Libertate”, în timp ce tabăra Fraţilor Musulmani, din care provine preşedintele Morsi, strigă “Legea islamică”. Există însă şi o a treia tabăra: armata. După decenii de lege marţială şi regim dominat de militari, doar generalii pot să schimbe ceva în Egipt.
Preşedintele Morsi a fost susţinut de un paralement majoritar islamist, însă acesta a fost dizolvat de Curtea Constituţională.
Preşedintele a suspus apoi referendumului o Constituţie islamistă, elaborată de o Adunare Constituantă nealeasă, şi a încercat să-şi aroge puteri neobişnuite asupra justiţiei. Cea care a chemat la dialog naţional şi care a forţat preşedinţia să renunţe al supunerea justiţiei a fost armata. Ca şi în timpul revoluţiei din 2011, avioanele de lupta survolează cerul capitalei. Mesajul este clar: totul se poate răsturna în Egipt, însă armata nu. Generalii controlează o buna parte din economie, în special sectorul prosper al construcţiilor, dar şi o buna parte din industrie şi turism. Armata este cea care primeşte majoritatea miliardelor sub formă de ajutoare din partea SUA. Tot ea oferă 25% din locurile de munca, prin imperiul ei comercial şi industrial, într-o ţară în care 40% din populaţie trăieşte cu sub doi dolari pe zi.
După căderea generalului de aviaţie Hosni Mubarak, armata este garantul respectării de către Egipt a tratatului de pace din 1977 cu Israelul, indiferent ca la putere se afla un presedinte islamist. Potrivit presei franceze, emisari ai Israelului au fost la Cairo, unde nu au discutat cu puterea politica propalestiniana, ci cu ofiterii Marelui Stat Major, care au garantata ca nu va interveni o ruptura si ca Egiptul va avea grija ca organizatia Hamas sa nu provoace tulburari majore in Gaza.
Desigur, pacea garatata are un pret. Acesta este ajutorul financiar american, un sprijin pe care Washingtonul nu mai poate nega ca il ofera poporului egiptean, ci unei caste puternice de la Cairo, care are grija de un tratat de pace.
