Culori de record, porţelanurile Qing
Capodoperele realizate în secolul al XVIII-lea, în timpul împăraţilor Kangxi, Yongzheng şi Qianlong, au ajuns în Europa pentru plăcerea aristocraţilor. Astăzi ele sunt achiziţionate mai ales de colecţionarii chinezi cu cifre astronomice. Când l-au văzut pentru prima dată în casa părinţilor săi, dintr-un cartier periferic din Londra, celor doi fraţi Pinner nu le-a spus nimic. Desigur, ei nu-şi imaginau că un vas chinezesc de 40 de centimentri le va aduce milioane. Preţioasa piesă de porţelan din 1740, din dinastia Qing, a fost vândută de către o casă de licitaţie engleză pentru cifra-record de 43 de milioane de lire sterline, stabilindu-se astfel un preţ-record pentru o piesă de artă chineză.
Vas de porţelan, epoca Kangxi
Porţelanurile din China au exercitat dintotdeauna o fascinaţie extraordinară asupra lumii occidentale, încă din secolul al XVI-lea, când şi-au făcut apariţia în Europa datorită portughezilor, care aveau un comerţ stabil cu celestul imperiu din Canton, apoi graţie olandezilor, cu Compania Indiilor Orientale, fondată în 1602. În timpul Dinastiei Manciu (Qing, în chineză), care a domnit de la 1644 în 1911, arta porţelanului a ajuns maxima expresie a schimburilor dintre China şi Europa.
Vas cu scene de peisaj din perioada Kangxi, vândut la Sothebys
Perioada de maximă splendoare corespunde împăraţilor Kangxi (1662-1722), Yongzheng (1723-1735) şi Qianlong (1735-1796), în timpul cărora artele decorative au prosperat. Piesele aveau o decoraţie foarte elaborată, cu scene fantastice sau din viaţa de la Curte, cu păsări, plante, animale mitologice, flori, simboluri budiste. Porţelanul alb şi albastru obţine în această perioadă rezultate tehnice niciodată cunoscute până atunci: albul era strălucitor şi de o puritate extraordinară, iar albastrul obţinut din cobalt importat din Persia era transparent şi strălucitor în acelaşi timp. Aceste obiecte decorate mai ales cu ramuri de prun au devenit foarte populare în Occident, influenţând şi ceramica de Delft din Olanda. Tot atât de apreciate erau şi porţelanurile monocrome, într-o culoare care mergea de la roşu, culoarea cireşei, la maron-roşu, galben, alb sau în tonuri de verde-măr până la verde – culoarea frunzei sau a pielii de şarpe, ori culoarea lavandei, acestea din urmă fiind foarte căutate de francezi în secolul al XVIII-lea.
Vas din epoca Qianlong, achiziţionat cu 5,8 milioane de euro
Între secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea au luat naştere aşa-zisele Familii de porţelanuri: „Verde”, „Negru”, „Galben”, „Roşu”. Caracteristica epocii Qing era „Familia Roşie”, născută din contaminarea tradiţiei artistice chineze cu cultura europeană. Aşa cum explică unul dintre experţii în acest domeniu, una dintre contribuţiile artistice cele mai importante şi singulare în Occident a fost tocmai introducerea acestei palete de roşu. Acest tip de smalţ a fost obţinut pentru prima dată în 1650 de alchimistul german Andreas Casius şi introdus de iezuiţi în China.
Panou din dinastia Qing, intitulat 100 de Băieţi
În epoca Qing s-a obţinut o importantă producţie de biscuiţi porţelanaţi pentru obiectele de uz cotidian. Aceştia erau foarte apreciaţi de către europeni, în culori de galben, verde, culoare vinetei, turcoaz. Porţelanul produs pentru export era diferit de cel pentru piaţa internă. Pagode, figurine, perechi de copii, lei budişti, alături de cafetiere, ceainice, cutii pentru ceai şi alte piese pentru masă erau foarte cerute de către occidentali, ca şi piesele de ornat şemineurile. Ele erau etalate în grădini şi palate alături de scene de vânătoare. Chinezii copiau tot ceea ce li se cerea. Europenii le comandau decoraţii cu stemele familiilor, cu scene din Noul Testament şi chinezii, la rândul lor, aduceau în Occident simboluri ale culturii lor. Acest schimb între Orient şi Occident a înflorit mai ales între 1760 şi 1780.
Vas aparţinând împăratului Qianlong, vândut la Londra pentru 50 de milioane de euro
Peste 50 de milioane de euro au fost plătiţi pentru un vas „Qianlong” la licitaţia engleză de la Bainbridge’s. În 13 de cembrie 2010, un vas cu decoraţiuni albe şi albastre din epoca Qianlong a fost achiziţionat, la Casa de licitaţii Bonhams, San Francisco, pentru 5,7 milioane de euro. Aceasta confirmă că porţelanurile Qing reprezintă o investiţie foarte bună.
Vas decorat cu flori de prun din perioada Qing
La Christie’s din New York a fost organizată o altă licitaţie dedicată pieselor monocrome Qing. Un vas Qianlong albastru a fost cumpărat pentru 3,9 milioane de euro, iar unul din porţelan în culoare verde celadon, din epoca Yongzheng, a fost cumpărat de la Casa Christie’s de la Paris pentru 205.000 de euro. În special aceste piese cu preţuri atât de mari sunt achiziţionate de către chinezi, susţine anticarul olandez Floris van der Ven. „Noi am vândut la ultima ediţie a TEFAF de la Maastricht nenumărate piese cu preţuri astronomice.” Printre altele, o pereche de pagode în biscuit smălţuit din epoca Kangxi a fost achiziţionată pentru 95.000 de euro de către Casa de licitaţii Vanderven&Vanderven. O cană de vin în biscuit (intitulată „Ou şi spanac”) din epoca Kangxi a fost cumpărată cu 19.000 de euro.
Corp de armată din dinastia Qianlong
O pereche de figuri feminine din epoca Qianlong au fost cumpărate cu 89.000 de euro, iar o pereche de statuete cu figuri de copii, aşezate pe „kylin”, animale mitologice chinezeşti, a fost adjudecată pentru 117.000 de euro.
Autograful penelului imperial
Sigiliu Imperial cu dragoni
Arta asiatică domină şedinţele caselor de licitaţie, obţinând frecvente recorduri de preţ. Recent, un „Sigiliu imperial” din nefrit alb, cu mânerul fin sculptat cu dragoni înlănţuiţi, a fost adjudecat la Toulouse cu 12.393.000 de euro, după ce fusese estimat de experţii Pierre Ansas şi Anne Papillon d’Alton la 1.000.000-1.500.000. Sigiliul, cu dimensiunile 9,85×9,90 centimetri, i-a aparţinut împăratului Qianlong şi are la bază, în caractere arhaice, inscripţia: „Qianlong yubi”, însemnând „autograful penelului imperial al lui Qianlong”. Era folosit deci de împărat pentru a-şi semna propriile scrieri.
Marea Defilare, pictură pe mătase
În aceeaşi licitaţie, o excepţională pictură chinezească pe mătase, „Marea defilare”, cu dimensiuni remarcabile, a fost vândută cu 22.057.760 de euro. Este ultimul dintr-o serie de patru rulouri orizontale, pictate în tuş şi culoare pe mătase, care descriu o trecere în revistă a unei armate de 20.000 de oameni. Intitulată „Dayue disi tu, xingzhen” (Marea defilare IV, manevre), lucrarea prezintă salva de tunuri care salută încheierea ceremoniilor. Zece pictori ai academiei imperiale au lucrat mai mulţi ani pentru realizarea acestui rulou. Una dintre celelalte trei piese se găseşte la Muzeul din Beijing, alta a fost vândută relativ recent, iar cea de a treia pare să se fi pierdut. Războinicii manciurieni, dintre care provenea şi împăratul Qianlong, îşi organizau armata în „steaguri” ai căror şefi aveau origine aristocratică. O agrafă de jad verde celadon închide ruloul. Lupta s-a dat între doi cumpărători chinezi, prezenţi în sală. Este cel mai mare preţ obţinut vreodată în licitaţiile franceze pentru o piesă chinezească.
Fragment din ruloul imperial vândut la Toulouse
Fără a putea rivaliza ca preţ cu cele două piese anterioare, un „Vas de pensule” din bambus, din secolul al XVIII-lea, a fost cumpărat la Limoges, cu 480.000 de euro. Pe vas, Xiwangmu, regina mamă a Apusului, este prezentată în carul ei ceresc, însoţită de copii şi de un alai de personaje. Semnat Jiaocheng Gu Jue zhi, cu numele urmat de marca Zongyu, vasul a fost cumpărat de un colecţionar londonez. O piesă similară a aceluiaşi artist se află în palatul din Oraşul Interzis din Beijing.
