Preşedintele polonez Bronislaw Komorowski şi premierul ucrainean Mikola Azarov au comemorat sâmbătă, în oraşul ucrainean Harkov, victimele masacrului de la Katyn din 1940, când mii de ofiţeri polonezi au fost ucişi de poliţia secretă sovietică, NKVD, informează RIA Novosti, scrie Realitatea.net care preia NewsIn.
Komorowski şi Azarov au asistat la o slujbă religioasă şi au depus coroane de flori. „Mi-ar plăcea cu adevărat ca aici, în Harkov, ca şi în alte locuri, să putem păstra atât în amintirea colectivă, cât şi în amintirea individuală victimele acestui regim totalitar”, a spus Komorowski. El a reamintit că tatăl cineastului polonez Andrzej Wajda, autor al filmului despre tragedia de la Katyn, a fost ucis la Harkov.
Komorowski a venit în Ucraina pentru prima dată de la preluarea funcţiei, în august. El a fost ales preşedinte în urma morţii lui Lech Kaczynski, fostul şef al statului polonez, care şi-a pierdut viaţa într-un accident de avion petrecut în vestul Rusiei, în aprilie, în timp ce se ducea la Katyn să comemoreze victimele masacrului. Komorowski a venit cu avionul, sâmbătă, pentru comemorarea din Ucraina.
Potrivit unor documente declasificate din cel de-al Doilea Război Mondial, conducerea sovietică a aprobat o propunere a liderului NKVD, Lavrenti Beria, datând din 5 martie 1940, de a executa toţi membrii corpului ofiţerilor polonezi. Execuţiile au avut loc în diverse locuri din Rusia, Ucraina şi Belarus. Cel mai amplu masacru s-a petrecut în pădurea Katyn, de lângă oraşul rus Smolensk.
În Ucraina, poliţia secretă sovietică i-a luat pe ofiţerii polonezi din lagărul Starobelsk, de lângă Harkov, i-a împuşcat în interiorul unei închisori NKVD din Harkov şi le-a îngropat trupurile în afara oraşului.
Uciderea în masă a zeci de mii de ofiţeri polonezi, dar şi civili luaţi prizonieri în timpul împărţirii Poloniei între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, în 1939, rămâne unul dintre cele mai dureroase puncte din relaţiile ruso-poloneze.
Timp de decenii, Uniunea Sovietică i-a acuzat pe nazişti că au comis aceste asasinate. Abia în aprilie 1990 liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut responsabilitatea ţării sale în aceste masacre.
