Nu ne ajunge că avem un preşedinte care schimbă judecăţile mai rău decât copiii jucăriile! Ca să nu zic că joacă rolul unui mincinos naţional! Azi una, mâine contrariul, cu seninătatea celui care n-are memorie şi trăieşte doar clipa enunţului. Nu se gândeşte nici la ziua de mâine, nici la ce-a fost. E mulţumit că el este în scaun şi poate spune „EU, în calitate de preşedinte al României!”! Şi cu asta basta! Efectul acestei egolatrii exacerbate nu-i decât acest guvern condus de un premier buimac. Inconsecvenţa se transmite de la Cotroceni până la Piaţa Victoriei ca printr-o conductă groasă, folosită la transportul gazelor naturale. Emil Boc n-are decât sentimentele executantului. Nu şi pe cel al penibilului sau măcar resturi de simţ al ridicolului. În fond, omul execută ordinele. Ideile sunt ale stăpânului. Ca atare, penibilul se decontează la autor, nu la executant. În plus, nu cred că Emil Boc ar fi un om disperat ca Legea educaţiei să fie adoptată cu orice preţ. Putem să-l considerăm naiv, neşcolit, incompetent, slugarnic sau aerian. Dar agent maghiar, în nici un caz. Ştie că atunci când merge acasă se poate trezi cu fluierături şi cu alte ouă în scăfârlie. El ştie ce înseamnă o capitulare necondiţionată în faţa maghiarilor! La urma urmelor, nu el era disperat la moţiunea de cenzură abia trântită! Mult mai tare îl ardea şi-l arde pe Traian Băsescu! Fără promisiunea fermă de trecere a Legii educaţiei, guvernul Boc ar fi plecat la plimbare şi primul nenorocit ar fi fost Traian Băsescu. Aşa că Emil Boc poate să o ia şi hăis, şi cea. În plus, premierul nu mai are ce apăra. Nici măcar în materie de respect. Poate încerca şi prăpăstii de penibil. Şi erori antologice. Tot cel mic şi folosit de marinarul naţiunii rămâne! Aşa că, în caz de alarmă, Guvernul poate să treacă Legea educaţiei. Cu votul, cu pistolul sau prin asumarea răspunderii! Şi ce dacă decizia Curţii Constituţionale a României este contrară?
Acestui guvern buimac orice zar îi cade bine! Absurdul şi viclenia acestei puteri merg mână în mână cu prostia şi cu incompetenţa. Nu m-ar mira să le fi promis maghiarilor o asumare a răspunderii pe Legea educaţiei şi apoi tot din echipă să fi ţignalat la oamenii din Curtea Constituţională cu mesajul „trântiţi-o!”. Orice se poate pentru că totul se mişcă într-o logică tip Băsescu. Orice Gâgă poate susţine orice teorie, orice chiflă poate fi trecută în contul succeselor naţionale! Oricum e în folosul naţiunii şi orice rahat poate fi trecut în contul interesului naţional. Aşa că nu ne mai rămân decât protestul şi aşteptatul cu gura căscată.
Amândouă sunt la fel de periculoase!
