Eurodeputatul PNL Norica Nicolai a fost una din organizatoarele dezbaterii din Parlamentul European cu tema: «Libertatea presei – o ameninţare la adresa justiţiei?». Evenimentul a oferit ocazia unei analize asupra erorilor comise de eurocrații de la Bruxelels, cei care au elaborat raportul MCV privind România, cât și despre tentativa lor de a îngrădi libertatea jurnalismului de investigație. După dezbatere, Norica Nicolai a avut amabilitatea să răspundă unor întrebări adresate de Cotidianului. ro
– Este pentru prima dată când într-un raport MCV al Comisiei Europene apare o referire negativă, și acuzații fără probe, la adresa presei din România. Cum putem evita pe viitor asemenea abuzuri din partea Comisiei?
– Nu cred că noi, ca oameni politici, putem face foarte mult. În schimb, putem face foarte mult ca cetățeni. Vreau să precizez că și noi parlamentarii, în virtutea relațiie care există între Parlament și Comisia Europeană, am pus aceste întrebări legate de surse și probe care au stat la baza acuzațiilor aduse jurnaliștilor. Comisia a răspuns eliptic, incoerent și neonest. Probabil că vom declanșa în România o mișcare civică în care îi vom pune în fiecare zi o întrebare domnului Grey (purtătorul de cuvânt al lui Barroso), întrebare care se referă la obligativitatea asigurării transparenței în ceea ce privește activitatea Comisiei.
– Și dacă nu vor să răspundă…?!
– Vor fi obligați să răspundă. Nici domnul Grey, nici Comisia nu trebuie să înțeleagă că sunt mai presus de cetățeanul european. Construcția europeană nu se adresează birocraților de la Bruxelles. Nu ei conduc Europa. Europa este condusă de cetățenii europeni prin liderii lor aleși democratic. Nici domnul Grey, nici doamena Reding, nici domnul Barroso nu au o legitimitate democratică, pentru că nu sunt produsul unui vot al cetățeanului european. Această realitate îi obligă odată în plus la o atitudine transparentă. Noi am decis să avem această dezabatere aici la Bruxelles, și în cadrul grupului liberalilor europeni, pentru ca ulterior să ridicăm o problemă de atitudine și de conduită a Comisiei Europene vis-a-vis de România. Înțelegem să fim monitorizați deocamdată pe justiție, dar doar pe justiție, nu și pe alte instituții care țin de drepturi fundamentale și de libertăți.
– Ați spus în cadrul dezbaterii că standardul pe care-l promovează Comisia Europeană în dezbaterea cu România dovedeşte un clar partizanat politic şi lipsă de viziune. De ce?
– Comisia Europeană nu a ascultat și punctul de vedere al guvernului, așa cum scrie în Tratatul de aderare, când a elaborat acest MCV. Niciun raport de acest gen nu poate fi întocmit fără să existe în prealabil un punct de vedere al guvernului. Or, despre lucrurile scrise în acest raport, guvernul României nu a fost niciodată întrebat.
Acest tip de abordare în relație cu România este unul și incorect, din punctul meu de vedere, dar și periculos, mai ales într-un moment când Comisia Europeană se întreabă mirată de ce oare asistăm la o atitudine din ce în ce mai eurosceptică din partea cetățenilor din UE. Extinderea acestui fenomen nu a apărut așa din senin, ea are o explicație. Explicația stă și în atitudinea doamnei Reding, și în atitudinea domnului Barroso, și în cea a purtătorului său de cuvânt, Mark Grey. Dacă dorim cu adevărat o Europă și pentru următorii douăzeci sau treizeci de ani, nu mai avem nevoie de personaje de acest tip în conducerea Comisiei Europene.
– În delirul ei sistematic de supra-reglementare, Comisia Europeană a ajuns chiar să aprecieze că ar fi nevoie de noi mecanisme de control pentru presa din România, văzută ca o amenințare la adresa unor magistrați. Este oare nevoie să elaborăm legi ale presei?
– Nicidecum. Avem nevoie doar de minime standarde de conduită în abordarea activității jurnalistice. Și, atenție, nu făcute și impuse de autoritatea de stat, ci în urma unui dialog între cetățean și comunitatea profesională. Cred în vocația fiecărei comunități profesionale de a-și auto-reglemnta activitatea, nu într-o viziune globalistă a statului care pretinde el că le știe pe toate.
