Iohannis, figurație la guvern

Cenușiu și mălăeț președinte mai are România!

Am așteptat pînă seara tîrziu pentru a afla cît mai multe detalii despre participarea sa istorică la ședința guvernului. Se ciocnea  butoiul cu orgolii din Dealul Cotrocenilor cu  căruța zgomotoasă a PSD-ului. Ne aflăm în fața unui mare test de putere. Comportamentul de tip autoritar al sasului gomos se așeza față în față cu puterea ca o mașină de tocat a PSD-ului. Mă așteptam la confruntări în toată regula. Verbale sau fizice. Unii chiar propuseseră ca președintele Iohannis să fie blocat la intrarea în guvern. Alții, sugerau ca Viorica Dăncilă cu ale sale exprimări împiedicate să-l șifoneze totuși pe adversarul venit ca un tăvălug. Adică să-l ia în bășcălie. Chiar mi se părea că întîlnirea între cele două  blocuri politice  românești pe teritoriul din Piața Victoriei să se deruleze numai în  contre și scîntei. Mi-am imaginat că   această năvală a președintelui va genera și un moment clarificator în disputa politică. Nu doar în relația sa cu Viorica Dăncilă, dar și pentru  deruta populației. Ce se întîmplă cu această tensiune și cu acest conflict între  Executiv și majoritatea parlamentară pe de o parte și președinte, plus binom (căci PNL-ul nu contează) de cealaltă parte? Vizita în forță la guvern ar fi fost un bun prilej pentru cîteva clarificări importante.

M-am înșelat.

Am stat cu gura căscată în fața imaginilor  care se transmiteau de la demonstrativa  ”vizită” neobișnuită. Spicuiesc din puținele propoziții ”istorice”ale președintelui  României:

”Participarea mea la şedinţa de guvern are loc în virtutea atribuţiilor conferite preşedintelui României de Constituţia României. Mai exact, pentru specialişti, este vorba de atribuţiile care se regăsesc în articolele 80, 86 şi 87”.

”Ca să nu apară interpretări sau aşteptări care nu au suport constituţional vreau să subliniez că atunci când particip la şedinţa de Guvern, prezidez şedinţa de Guvern. Decizia, dar şi răspunderea asupra punctelor în discuţie la şedinţa de Guvern aparţin Guvernului, în speţă doamnei prim-ministru”.

”În deschidere, voi face pe scurt câteva remarci legate de prezența mea aici. Participarea mea are loc în virtutea atribuțiilor oferite de Constituția României. Constituția îmi permite să fiu aici…

– Există o decizie a CCR din 2007 pe această speță care spune clar că președintele poate participa oricând la orice ședință de Guvern.

– Prezența președintelui la ședințele de Guvern nu poate fi îngrădită sau limitată în timp.

– Mâine vom prelua, în mod simbolic, președinția Consiliului UE.

– Am venit aici pentru o colaborare obligatorie.

– Avem multe divergențe în multe domenii, dar într-o chestiune de mare interes național, cum este președinția Consilului UE, nu putem să nu colaborăm.

– Pentru România, nicio altă variantă nu este bună. Se așteaptă de la noi poziții clare, corecte, poziții transparente și, în niciun caz, nu se așteaptă o divergență între noi pe chestiunile care țin de președinția Consiliului UE.

– Prezidez ședința de Guvern atunci când particip la aceasta”.

Merită reprodusă și afirmația ”istorică”   făcută de președintele Iohannis la sfîrșitul ședinței de guvern, înainte de a fi poftit  politicos să plece:

-”Aveţi dumneavoastră cumva agenda şedinţei de Guvern? Că la noi nu a ajuns. Întrebarea poate să fie considerată generică. Guvernul nu ştie ce face – această ordonanţă (pomenită de Teodorovici – n.r.) este doar o nouă dovadă. Nu există niciun anunţ despre o şedinţă de Guvern sau ora la care va avea loc sau agenda care va exista acolo. De asta spun – aşteptăm să vedem. Mie îmi place să am un plan, să am o agendă, ca să ştie toată lumea ce se întâmplă. Se pare că Guvernului nu-i place aşa. Deci aşteptăm anunţul Guvernului despre şedinţă”

Întrebat dacă va merge la toate şedinţele de Guvern, Iohannis a răspuns: ‘Sigur’.

Pur și simplu i-au stricat planul! Omul voia calendarul ca să știe cînd pleacă la Sibiu și ei, de-ai dracului, au pus ședința pe vineri seara.

Recitiți cu atenție spusele sasului pe post de prim cetățean român. Sunt doar precizări banale, concepute să le transmită participanților că el este șeful. Că a băgat un picior și o mînă în peisajul ședinței de guvern pentru a arăta țării și partenerilor ei europeni că trebuie băgat în seamă în cele șase luni de președinție la Consiliul Uniunii Europene.

A spus Iohannis altceva? A încercat el să-i convingă pe membrii guvernului de  prioritățile perioadei? A vrut el să aducă un soi de calmare sau de reconciliere între tabere? A ținut el să sublinieze cîteva priorități obligatorii pentru țară și să invite la realizarea lor? Cu ce idei i-a dominat pe cei din Executiv?

Și în acest moment de tensiune politică între  tabere, președintele Klaus Iohannis și-a arătat limitele, comoditatea și chiar mediocritatea. Dacă nu se deplasa, la fel de bine le putea trimite un fax, un email sau să le frece ridichea la telefon. Altceva, nimic! A făcut zgomot și un drum de pomană. Și-a întîrzîiat singur plecarea la Sibiu.