Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială reprezintă 22,5% (113 milioane de persoane) din totalul UE-28, respectiv 1 persoană din 4 se află în una din cele trei forme de sărăcie sau excludere socială, adică: expusă riscului sărăciei relative (AROP- at risk of poverty); se confruntă cu privațiuni materiale severe (SMD – severe material deprivation); locuiește într-o gospodărie cu intensitatea foarte scăzută a muncii (VLWI – very low work intensity), se arată într-un raport al Curții de Conturi.
România se află pe penultimul loc în UE-28, cu o pondere de 35,7% a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale fiind devansată de Bulgaria. Din numărul statelor membre, care au date raportate la Eurostat, cea mai mare parte a înregistrat ponderi mai mici față de media UE-28 a populației totale expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale. Dintre acestea, Cehia este țara care a înregistrat ponderea cea mai mică a persoanelor expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale, adică 12,2%. Cu o pondere mai mare față de media UE-28 a populației totale expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale se situează un număr de 11 state membre. În cadrul unor țări membre ale Uniunii Europene, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială a crescut în anul 2017 față de anul 2008, mărind astfel distanța față de obiectivele naționale asumate (Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Suedia, Norvegia). La polul opus, în Cehia, Franța, Letonia, Lituania, Germania și Ungaria s-a înregistrat o scădere a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială, dar aceste țări membre nu au atins țintele stabilite prin Programele Naționale de Reformă din fiecare dintre state.
La finele anului 2017, unele dintre țările Uniunii Europene și-au depășit țintele naționale stabilite ca obiectiv în ceea ce privește reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excludere socială. Țara care a obținut cele mai bune rezultate este Polonia, care a redus cu 4.218 mii de persoane
numărul celor aflați în risc de sărăcie și excludere socială, față de tința de 1.500 mii persoane stabilită pentru această țară. Este urmată de România, cu o reducere de 2.074 mii persoane (față de 580 mii persoane), de Bulgaria, cu 654 mii persoane (față de 260 mii persoane) și de Cehia, cu 299 mii persoane
(față de 100 mii persoane). Germania, Irlanda, Olanda, Suedia și Marea Britanie și-au definit țintele naționale pe indicatori specifici care nu sunt raportați Eurostat.
Una dintre cauzele diferențelor dintre procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială, la nivelul țărilor din UE, o constituie impactul diferit al crizei economice asupra statelor membre ale Uniunii Europene. Anumite grupuri din cadrul populației sunt mai afectate de riscul de sărăcie și excludere socială.
Cele mai afectate sunt femeile, copiii, tinerii, șomerii, familiile monoparentale și cei care trăiesc singuri, persoanele cu un nivel scăzut de educație, persoanele născute într-o țară diferită de cea de rezidență și cei care trăiesc în zonele rurale.
În anul 2017, în România, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială (AROPE) a fost de 7.040 mii persoane în scădere cu 654 mii persoane față de anul 2016 și cu 2.074 mii persoane fața de anul 2008. Raportat la populația totală a României, numărul persoanelor aflate în risc
de sărăcie și excluziune socială în anul 2017 a fost de 35,7% în scădere cu 3,1 pp față de anul 2016 și cu 8,5 pp față de anul 2008 (una dintre cele mai mari reduceri dintre statele membre ale Uniunii Europene, după Polonia).
Rata sărăciei relative a fost de 23,6% în anul 2017, în scădere ușoară față de anul 2016 (1,7 pp), dar menținându-se la același nivel din anul 2008. De asemenea, în anul 2017, numărul persoanelor care locuiesc într-o gospodărie cu intensitatea foarte redusă a muncii (VLWI) a fost de 1.022 mii persoane (reprezentând 6,9% din totalul populației) în scădere cu 362 mii persoane față de anul 2008 când reprezentau 8,5 % din populație. Mai mult decât atât, numărul persoanelor afectate de privațiuni materiale severe (SMD) a fost în 2017 de 3.880 mii persoane ceea ce reprezintă 19,7% din totalul populației în scădere cu 4,1 pp față de anul 2016 și cu 13 pp față de anul 2008.
Conform unei evaluări făcută de Comisia Europeană, sărăcia rămâne la un nivel ridicat, chiar dacă tendința s-a îmbunătățit în 2017 față de 2016, în sensul că procentul persoanelor sărace a scăzut la 35,7% din populație față de 38,8% cât reprezenta populația săracă în 2016. Decalajul dintre bogați și săraci și dintre zonele rurale și cele urbane se menține la un nivel ridicat. Riscul ridicat de sărăcie este cauzat în principal de nivelurile mari de inactivitate. De asemenea, creșterea economică puternică este însoțită de un nivel ridicat de inegalitate. Persistă inegalități mari între venituri, în special între zonele rurale și cele urbane. Veniturile deținute de 20 % din populația cea mai bogată sunt de șapte ori mai mari decât cele deținute de 20 % din populația cea mai săracă, față de raportul de unu la cinci în UE-28. Pe de altă parte, la limita inferioară a distribuției veniturilor inegalitatea este mai pronunțată, deoarece 10 % din populația cu cele mai mici venituri câștigă de 14 ori mai puțin decât 50 % din populația cea mai săracă, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate raporturi din UE.
Inegalitatea veniturilor este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE, în ciuda recentei diminuări, întrucât sistemul fiscal și de prestații sociale are un efect limitat asupra reducerii inegalității veniturilor de piață (adică înainte de impozitare și transferuri, inclusiv pensii). Decalajul dintre gospodăriile cele mai bogate și cele mai sărace în ceea ce privește nevoile nesatisfăcute de asistență medicală (6,5 %) este unul dintre cele mai mari din Europa. De asemenea, sunt oferite oportunități inegale, rezultatele în materie de educație și riscul de sărăcie în rândul copiilor, fiind strâns corelate cu nivelul de educație al părinților. Accesul inegal la educație, asistență medicală și alte servicii, împreună cu nivelul ridicat al transmiterii sărăciei între generații, îi împiedică pe copiii din zonele defavorizate sau din familiile defavorizate să își atingă întregul lor potențial.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este cel mai mare în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al romilor, al persoanelor cu handicap, al populației rurale și al persoanelor inactive. Femeile sunt mai expuse la sărăcie din cauza carierelor mai scurte, a vârstei mai reduse de pensionare și a contribuțiilor mai scăzute la fondul de pensii. Persoanele care locuiesc în zonele rurale sunt de două ori mai expuse la riscul de sărăcie sau de excluziune socială decât persoanele care locuiesc în orașe.
De unde naiba va luati voi datele ???, vi le transmite „ambasada Sudanului ???”, saracia este la ea acasa in Romania, mergeti la naiba in comun ele si satele Romaniei, la periferia societatii romamnesti, vedeti saracia si mizeria in toata splendoareaei, mai bogata ca niciodfata, nu in bogatie in „saracvie si mizerioe lucie. Cum naiba nuteti minti cu atata nesimtire prin articole idioate ???, domnuile jurnalist … deplaseaza-te domnule la periferia sopcietatii romanesti, nu citi statistici idioate carer mint fara nici un fel de scrupule despre saracia in care ser zbate peste 50 % din populatia Romaniei, zeci de mi de copìi romani care nuau ce manca, cu doar o masa sau 2 pe zi, saracacioasa, din carer nu ar manca nici tu si nici parlamentarii care traiesc in lux, rfara sa stie cum arata un dus sau un wc in casa, milioane de romani care nu stiu cum sa-si imparta banii, pe medicam,ente, pe inytretinere sau pe mancare … etc,. ect. Un articol care minte prin toata fibra lui despre mizeria si saracia care bantuie Romania.