SF politic – Mincinosul mincinoșilor

Bill Clinton, mincinosul mincinoșilor, ţine în aceste zile de construcţie identitară europeană un şir de conferinţe în şapte ţări ale Europei. Nu voi invoca “Previziunea” lui Costi Gurgu pentru acest motiv minor ci pentru că Gurgu aduce spre lămurire decăderea imaginii lumii. Bill Clinton se află în dreptul său natural de a ţine conferinte despre orice. Discursul său nu poate fi însă decât plin de tragism, nici măcar tragi-comic. Costi Gurgu vorbeşte în “Previziunea” sa despre precaritatea gradelor de libertate într-o lume aproximativ ordonată şi disciplinată. E un domeniu în care Bill Clinton a excelat. Consilierii săi de imagine l-au lipsit de gradele de libertate făcându-i praf imaginea şi aruncând-o în derizoriu. Într-o lume a virilităţii, Clinton a sucombat în penibil în mod paradoxal.

Fiind însă o construcţie simbolică constrânsă de mediul său electoral şi de culisele unei Americi nesigure, Clinton nu a fost capabil de Viziune. Desigur, conferinţele sale vor aduna public divers, select, gata gata să vadă dincolo de discursul clintonian luminile unei noi lumi. Omul care a desecretizat codul genetic prin decizie politică, omul care a continuat construcţia unui Celuilalt Ipotetic, adversar de temut, fie el Castro sau Saddam, va vorbi. Deconstrucţia imaginii şi bezna roşie a întunericului asupra cărora se opreşte meditativ Costi Gurgu, sunt dezlegări necesare pentru omul politic. Clinton a ratat virilitatea anulându-şi gradele de libertate. El nu este nici măcar erou legendar. Are însă un rol de o gravitate surprinzătoare. Este primul VESTITOR al unui posibil sfârşit al lumii masculine. Previziunea nu i-a apartinut. Propriul său imaginar i-a jucat o festă remarcabilă. Dar uite că sunt și alte povești pe lumea asta. Să-ți mai zic una, iată:

Într-o bună dimineaţă, Aglaia Protopopescu a început să scoată nişte sunete teribil de ciudate. Proprietarul pensiunii în care locuia a somat-o să-şi facă bagajele, iar o vecină a reclamat-o la poliţie. Duba poliţiei nu a venit pentru că pe plajă tocmai se prăbuşise un satelit american. Aglaia Protopopescu s-a dus să vadă şi ea ce şi cum. A continuat să scoată sunetele acelea imposibile enervându-i pe reporterii postului local de televiziune şi scoţându-l din pepeni pe un parlamentar sosit la faţa locului.

Aglaia Protopopescu nu s-a speriat atunci când nişte derbedei au vrut s-o violeze printre boscheţii de pe plajă şi i-a croit voiniceşte cu umbreluţa ei mâncată de molii.

Arcibald de la Arsenal ne-a povestit seara târziu că Aglaia Protopopescu s-a dus pe digul dinspre Farul Genovez şi că a început să scoată sunete din ce în ce mai asurzitoare. Într-un târziu a apărut un cârd de balene şi Aglaia Protopopescu s-a aruncat în valuri preschimbându-se într-un caşalot.

Analizându-se în laboratorul poliţiei, un fir de păr al fostei soprane, a ajuns la concluzia că ea avea în codul genetic o jumătate de program cetaceic.

O balenieră finlandeză a dus cu ea un gramofon la Polul Nord şi a reuşit să filmeze caşalotul Protopopescu. Căpitanul balenierei a povestit reporterilor că faimosul exemplar a lăcrimat tot timpul cât prin iarna polară a răsunat glasul cristalin al fostei soprane.
Al treilea război mondial a îngropat povestea asta zguduitoare sub zece milioane de morţi într-o singură noapte.

https://www.facebook.com/ovidiuebufnilla